16 oct 2022 - Judecători

Dana Girbovan, presedinte UNJR, presedinte al Curtii de Apel Cluj: ,,In Legile Justitiei, pe sestache s-a incercat si s-a si reusit ca verificarile CSAT pe tema ,,acoperitilor din Justitie" sa fie golite de continut"

,,Importanta va fi forma finala a legilor Justitiei. Vom avea 3 noi legi ale Justitiei, nu ar fi stricat o mai mare deschidere spre dialog. Sper sa nu fie nevoie sa modificam legile imediat dupa ce le-am adoptat. Daca din 4 in 4 ani facem reforme de genul acesta, nu vom mai termina niciodata. Justificarea initiatorilor a fost marota cu MCV si intrarea in Schengen. In 2012, argumentele aduse au fost aceleasi. dupa 10 ani, suntem in acelasi punct. Reforma Justitiei pare o chestiune fara de sfarsit. Sunt de acord, trebuia demult ridicat MCV. Justitia din Romania respecta standardele UE. Nu cred ca in UE exista regim mai strict al magistratilor decat in Romania. Sunt standarde in miscare impuse de Comisia Europeana, uneori, dincolo de atributele ce-i revin", a declarat Dana Girbovan, presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania dar si presedinte al Curtii de Apel Cluj, in emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News. Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Dana Girbovan, dar si Andreea Ciuca, presedintele Curtii de Apel Targu Mures, si presedinte al Asociatiei Magistratilor din Romania, au fost prezente in Senat, in comisia speciala de elaborare a legilor Justitiei, si au ridicat politicienilor problema delicata a interdictiei pentru serviciile secrete de a racola magistrati dar si a verificarilor facute de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) pe aceasta tema. In emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, judecatorul Dana Girbovan a povestit ce a obtinut si ce s-a pierdut din Legile Justitiei pe tema verificarii de catre CSAT a ,,acoperitilor din Justitie": ,,Demersurile mele nu sunt o ambitie personala. Forma initiala a legilor era mult mai grava ca amenintari la adresa Justitiei. Am spus ca nu vom negocia: daca garantiile din lege nu pot fi imbunatatite, trebuie macar pastrate. Legile au fost un pic coafate, pe tema interdictiei relatiei cu serviciile de informatii. Nu am obtinut nimic din ce avem acum, in urma dezbaterii din Parlament. Dimpotriva, am pierdut o garantie importanta: eficienta verificarilor facute de CSAT. CSAT trebuie sa verifice daca magistratii respecta interdictia de a fi lucratori, colaboratori, informatori, ofiteri acoperiti ai serviciilor de informatii. Mecanismul verificarii magistratilor ar trebui sa fie functional. Statul are obligatia sa asigure procedurile. In 2016 am cerut sa ni se explice cum se fac verificarile CSAT si care este rezultatul. In 2017 si 2018, am propus ca verificarile sa se faca de comisiile de specialitate ale Parlamentului. CCR a explicat ca CSAT are legitimitatea constitutionala sa faca verificarile. Nu stiu daca exista dificultati la CSAT de a face astfel de verificari. Verificarile CSAT pe relatia magistrati - servicii nu trebuie doar prevazute in lege si golite de substanta. O prevedere legala care nu poate fi aplicata in practica este in sine neconstitutionala. Ea nu rezolva, ci doar ascunde problema. Noi am insistat ca CSAT sa-si asume si un raspuns negativ, in colaborarea servicii - magistrati. Doar dupa ce ai un raspuns de la CSAT, ai certitudinea ca verificarile sunt facute in mod real. Poti sa certifici ca un judecator este colaborator, dar nu poti sa certifici ca nu este? Verificarile CSAT trebuie sa existe si daca raspunsul este da si daca raspunsul este nu. In comisie nu am purtat discutia in detaliu pentru ca nu au avut disponibilitatea sa o faca. (...) Obligatia verificarilor CSAT este reglementata legal. Daca e o problema institutionala la CSAT, ea trebuie exprimata si trebuie gasite solutii. Problema nu se discuta, nici acum in comisie nu s-a discutat. Pe sestache s-a incercat si reusit ca verificarile CSAT sa fie golite de continut. Pe mine ma intereseaza sa avem garantii functionale ca nu va mai fi permisa interferenta serviciilor de informatii in Justitie. Interferenta serviciilor in Justitie este o amenintare la independenta judecatorului pentru ca este nevazuta. Nu poti sa te aperi de ceva ce nu cunosti si nu stii ca exista. Am rugat parlamentarii sa ma asculte. Pe problema protocoalelor, am reusit in comisie in a doua etapa. S-a rezolvat si problema dezincriminarii tentativei si a racolarii magistratilor, inclusiv pentru personalul auxiliar. Problema responsabilizarii CSAT a ramas nesolutionata. Daca nu ai cine sa faca verificarile, degeaba ai interdictii. CCR a transat povestea verificarilor CSAT in 2018. Tot CCR a spus ca orice act administrativ trebuie sa poata fi atacat in contencios. Nici UNJR, nici eu, nici instantele nu suntem organe de verificare a CSAT. Prezumtia mea este ca institutiile statului isi fac treaba. Problema mea este de a apara independenta Justitiei ca sistem si din punctul de vedere al oricarui judecator. Daca CSAT a facut sau nu aceste verificari este o problema la care cetatenii au o cale legala de a se apara (...). Este problema procurorilor de ce nu considera acest lucru important. Este adevarat ca problema este importanta pentru judecatori. In 2016, peste 80% din instante au cerut lamurirea raporturilor dintre magistrati si serviciile secrete. Problema este generala la nivelul judecatorilor, a fost transpusa intr-un act al Consiliului Europei". Presedintele UNJR, Dana Girbovan, a vorbit pe Aleph News si despre eliminarea din Legea statutului magistratilor a abaterii disciplinare pentru magistrati in cazurile de nerespectare a deciziilor obligatorii ale Curtii Constitutionale a Romaniei: ,,Nu stiu de ce membrii comisiei au votat intr-un fel si dupa aceea s-au razgandit. Deciziile CCR sunt categoric obligatorii, independent de existenta abaterii pentru magistrati. Deciziile CCR sunt obligatorii pentru magistrati pentru legea fundamentala a statului roman spune acest lucru. CJUE este o curte activista, si-a luat in serios rolul de gardian al tratatelor. Suprematia dreptului UE nu este in tratate, a fost creata prin jurisprudenta CJUE. Prioritatea dreptului UE nu se refera la Constitutia insasi, ar insemna o abdicare de la suveranitate. Suprematia Constitutiei si nu a dreptului UE, este garantata de legea fundamentala. Suveranitatea nationala este strans legata de independenta, nu poate fi modificata nici prin referendum. Cu Comisia Europeana ar fi trebuit sa fie un dialog onest. Ultimele rapoarte MCV pe Romania au fost pline de erori factuale. Un dialog cu Comisia Europeana nu se poate baza pe ceva ce nu este real. In ultimii ani, componenta politica a batut componenta tehnica a rapoartelor MCV. Organizarea judiciara tine de competenta exclusiva a statelor membre. Comisia Europeana nu ar trebui sa se amestece in organizarea judiciara. Jaloanele MCV sunt tinte in miscare. In jocul negocierilor, raman descoperite lucruri importante: ICCJ trebuie sa asigure unificarea practicii. Nu mai exista elementul de presiune dat de existenta unei abateri disciplinare pe nerespectarea deciziilor ICCJ. (...) Parlamentarii si-au asumat o misiune foarte grea, Legile Justitiei sunt foarte ample. Magistratii au atras atentia ca unele modificari vor atrage probleme in practica. Presedintele comisiei a spus: sunt sigur ca veti gasi solutii! Rolul Legiuitorului nu este sa genereze probleme. Au existat considerente politice de a trece Legile Justitiei cat mai repede. Efectele secundare: o calitate mai scazuta a Legilor Justitiei. Nu pot sa spun ca Legile Justitiei in ansamblu sunt fundamental gresite. Statutul, cariera, modalitatea de promovare - sunt in regula reglementate in Legile Justitiei". Dana Girbovan a marturisit in emisiunea OFF/OnTheRecord de pe Aleph News si faptul ca nu intelege de ce a dorit neaparat ministerul Justitiei sa se bage in elaborarea regulamentelor instantelor de judecata din Romania: ,,Regulamentele organizeaza instantele si n-au fost nemultumiri. In 2018, regulamentele au fost trecute in componenta sectiei de judecatori tocmai pentru ca vizeaza instantele. Ministrul Justitiei oricum are un cuvant de spus in adoptarea acestor regulamente. Nimeni n-a inteles de ce acum aceste regulamente trebuie adoptate in comun, este una dintre enigmele acestor legi. Membrii comisiei parlamentare nu au avut raspuns la aceasta modificare. Presedintele ICCJ a adus la cunostinta comisiei parlamentare mai multe probleme". Presedintele UNJR, Dana Girbovan, a declarat in emisiune ca nu crede ca este necesar avizul Comisiei de la Venetia pe noile Legi ale Justitiei, avand in vedere experienta dar si erorile factuale comise de Comisia de la Venetia in rapoartele de pana acum: ,,De aceea suntem aici pentru ca nu stim sa ne asumam nimic. Experienta noastra cu comisia de la Venetia a fost extrem de neplacuta, a fost o rusine. Intr-o intalnire cu Comisia de la Venetia nici nu am fost lasati sa vorbim, in a doua ne-au lasat sa vorbim foarte putin. Am aratat factual Comisiei de la Venetia ca unele chestiuni inserate in rapoarte sunt gresite. Nu vad de ce ar trebui asteptat avizul Comisiei de la Venetia, avem nenumarate rapoarte, stim care este viziunea. Nici nu stiu daca parlamentarii isi puneau vreo problema ca este vreo problema. Daca nu esti acolo sa sustii amendamentele, nu au nicio sansa sa treaca. Problema verificarilor CSAT a generat multe intrebari, revin cu explicatii ample".

Sursa : www.mediafax.ro