17 mai 2019 - Judecători

AMR si UNJR, semnal de alarma pentru Procurorul General interimar

Asociatia Magistratilor din Romania si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania au lansat miercuri, 15 mai 2019, un semnal de alarma catre Procurorul General interimar Bogdan Licu (foto).

Dialogul dintre Licu si cele doua asociatii profesionale (conduse de judecatoarele Andreea Ciuca, respectiv Dana Girbovan) a fost initiat de catre Procurorul General interimar si avut ca tema relatia dintre judecatori si procurori intr-un stat de drept.

AMR si UNJR i-au atras atentia lui Bogdan Licu asupra cazurilor in care unora dintre judecatori le sunt facute dosare penale pur si simplu pentru legalitatea si temeinicia solutiilor pronuntate. In aceste conditii, cele doua asociatii profesionale au subliniat ca

solutiile unui judecator nu pot fi criticate decat in caile legale de atac, procurorul neavand dreptul sa intervina in procesul de luare a deciziei de catre judecator.

De asemenea, AMR si UNJR au reclamat incalcarea prezumtiei de nevinovatie de catre diverse parchete, care expun mediatic in mod excesiv persoanele arestate preventiv, care scurg informatii din dosare inainte ca ele sa devina publice si care nu comunica solutiile de achitare atunci cand ele sunt pronuntate de catre instante in dosarele instrumentate de parchetele respective.

Comunicatul comun AMR-UNJR:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) au participat pe data de 15 mai 2019 la intalnirea cu procurorul general interimar al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dl. Bogdan Licu, pentru a discuta despre relatia dintre judecatori si procurori intr-un stat de drept.

Initiativa intalnirii a apartinut procurorului general interimar si s-a inscris in seria intalnirilor cu asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, precum si cu ceilalti actori implicati in realizarea actului de justitie, astfel cum s-a precizat in invitatia transmisa.

AMR si UNJR au sustinut in mod constant necesitatea dialogului, atat in interiorul sistemului de justitie, cat si raportul cu celelalte puteri ale statului, in vederea promovarii libertatii si demnitatii profesiei, apararii statutului magistratilor in statul de drept si independentei justitiei.

AMR si UNJR au fost deschise la acest dialog, cu atat mai mult cu cat, in cursul dezbaterilor parlamentare asupra proiectului de modificare a Legilor Justitiei, la care au fost invitate asociatiile profesionale, AMR si UNJR au sustinut necesitatea consolidarii principiilor independentei judecatorului, independentei procurorului in adoptarea deciziilor si in luarea masurilor, in acord cu Declaratia de la Bordeaux a Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni si a Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni.

AMR si UNJR au aratat, o data in plus, ca separarea carierelor judecatorilor si procurorilor constituie o conditie esentiala pentru independenta fiecaruia dintre acestia, in cadrul procedurilor judiciare.

In cadrul discutiilor s-a facut referire concreta la independenta functionala a judecatorilor si procurorilor, precum si la faptul ca declansarea sau urmarirea penala a unor judecatori pentru legalitatea si temeinicia solutiilor, elemente care erau analizate in ordonantele procurorilor, constituie o incalcare a independentei judecatorilor si o presiune nepermisa asupra acestora. In acest context, s-a subliniat faptul ca, potrivit Declaratiei de la Bordeaux, parchetul are dreptul de a apela, in conditiile legii, o hotarare judecatoreasca pronuntata de instanta, insa procurorul nu poate interveni in niciun fel in procesul de luare a deciziei de catre judecator si este obligat sa respecte hotararea pronuntata de judecator.

S-a evidentiat, insa, ca nu este suficient ca principiul independentei functionale sa fie consacrat prin lege, ci atat judecatorii, cat si procurorii trebuie sa si-l asume in activitatea lor.

AMR si UNJR au reamintit unele dintre probleme inscrise in Memorandumul asupra starii Justitiei din 2016, document programatic votat, in adunari generale, de peste 80% dintre instante, aspecte care au existat ani la rand:

- probleme legate de finantarea sistemului, conditiile de munca si instabilitatea legislativa;

- perpetuarea in spatiul public a unei justitii primordial represive;

- mutarea actului de judecata in spatiul public prin expunerea mediatica excesiva a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informatii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase si prin informarea incompleta a publicului in anchetele penale, fiind omise solutiile definitive favorabile persoanelor acuzate.

Aceasta intalnire, binevenita mai cu seama in contextul modificarii legilor justitiei, constituie un inceput de bun augur pentru un dialog interprofesional onest, prefesionist, argumentat si deschis, pentru imbunatatirea actului de justitie, in interesul cetateanului”.

Sursa : www.juri.ro