14 mar 2019 - Opinii

Toni Neacsu desfiinteaza in 4 pasi propaganda impotriva sectiei speciale

Avocatul Adrian Toni Neacsu (foto) desfiinteaza in 4 pasi propaganda impotriva Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ).

Fostul judecator si membru CSM argumenteaza ca SIIJ „este singura structura din Ministerul Public pentru care sunt prevazute legislativ toate garantiile pentru independenta si impartialitate deplina”. Aceasta intrucat toate numirile in sectia speciala – deopotriva in functii de executie si de conducere – sunt facute ca urmare a unui concurs organizat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, iar nu ca efect al unor trocuri politice, cum se intampla cu sefii tuturor celor 3 mari parchete (PICCJ, DNA si DIICOT).

In plus, prin crearea SIIJ, atat procurorii, cat si judecatorii au fost scosi de sub presiunile unor parchete conduse de persoane numite politic, subliniaza Neacsu.

Mai mult: Romania a bifat chiar o mare victorie la nivel european, in sensul ca

prin infiintarea SIIJ a stabilit standarde de independenta pentru magistrati mult sporite fata de media de pe continent, mai arata Toni Neacsu.

Comentariul integral publicat de Adrian Toni Neacsu pe Facebook:

„Sfanta ipocrizie si grotesca propaganda!

Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie este singura structura din Ministerul Public pentru care sunt prevazute legislativ toate garantiile pentru independenta si impartialitate deplina. Conditiile pentru numirea procurorilor in aceasta structura respecta cele mai mari standarde de independenta existente la nivel european, ba chiar le depasesc cu mult.

Functiile inalte de conducere din cadrul Ministerului Public sunt ocupate prin numiri pur politice. Atat functia de Procuror general al PICCJ, cat si cea de procuror sef DNA sau DIICOT sunt functii in care factorul politic are rolul determinant. Rolul Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constitutional al independentei justitiei, este decorativ, avizele lui fiind doar consultative.

Persoanele care ocupa aceste functii sunt desemnate ca urmare a unor intelegeri politice (citeste troc) dintre Ministrul Justitiei, implicit Guvern si majoritatea parlamentara care sustine politic Guvernul, si Presedintele Romaniei. Nu exista nici un fel de garantie la nivelul legislatiei pentru numirea in aceste functii pe criterii de profesionalism, nu se organizeaza concurs si nu exista conditii minime pe care candidatii ar trebui sa le indeplineasca pentru a-si dovedi experienta si profesionalismul.

In vreme ce numirile in toate celelalte functii de conducere din Ministerul Public, adica la parchetele obisnuite, se face ca urmare a unui concurs organizat de CSM si a rezultatelor acestuia, pentru a ocupa cele mai inalte fuctii de conducere din parchete este suficient sa fii agreat de institutiile politice implicate, adica Ministrul Justitiei si Presedintele Romaniei.

Pana la recentele modificari ale legilor justitiei putea fi numit in cele mai inalte functii din Ministerul Public, procuror general, procuror sef DNA si DIICOT, orice procuror de la orice parchet, inclusiv de la cel de pe langa judecatorie daca avea o vechime de numai 10 ani, in care inclus si stagiul. Singura conditie era sa fie propus de Ministrul justitiei si agreat de Presedintele Romaniei. Ca absurdul sa fie deplin, un procuror care de exemplu nu ar fi putut ocupa prin concurs postul de Prim Procuror al parchetului de pe langa Tribunal, pentru ca nu avea gradul necesar ci functiona la parchetul de pe langa judecatorie, putea bine mersi, daca era agreat politic, sa fie numit ditamai procurorul general al Romaniei. Altfel spus, un caporal era numit pe criterii de simpatie politica direct general cu 5 stele. Aceasta este legislatia care a permis subordonarea activitatii parchetelor factorului politic si serviciilor secrete. Daniel Morar, Laura Codruta Kovesi, Tiberiu Nitu, Augustin Lazar au fost numiti, potrivit legislatiei de atunci, politic iar nu profesional in functiile pe care le-au ocupat.

Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a aparut tocmai pentru a scoate judecatorii si procurorii de sub presiunea unor parchete conduse de persoane agreate politic, in speta a DNA.

Care sunt, prin contrast, garantiile ca aceasta sectie este la un nivel de independenta care pana acum nu a fost cunoscut de procurorii din Romania?

1. Numirile procurorilor care functioneaza in cadrul Sectiei se fac exclusiv ca urmare a castigarii unui concurs, organizat direct de CSM, garantul independentei justitiei. Criteriile pentru numire la aceasta sectie sunt pur profesionale, nici un politician, inclusiv Ministrul Justitiei neavand vreun cuvant de spus.

2. In vreme ce la DNA sau DIICOT pot functiona procurori cu doar 10 ani vechime si care sunt numiti printr-un interviu organizat de procurorul sef (doar recent la DNA s-a introdus interviu la Sectia pentru procurpri a CSM), cel despre care am stabilit ca este numit de politicieni, la Sectia speciala pot functiona doar procurori cu o vechime de cel putin 18 ani.

3. Daca la DNA sau DIICOT, structuri din cadrul Parchetului General, pot fi numiti direct procurori de la cel mai mic nivel profesional, la nivel de parchet de judecatorie, sarind astfel etapele profesionale pana la cel mai inalt grad din justitie, la Sectia speciala nu pot participa la concurs decat procurori care au gradul de Parchet de pe langa Curtea de apel, deci care au parcurs firesc intreaga ierarhie profesionala.

4. Numirea procurorului sef al Sectiei se face doar printr-un concurs organizat exclusiv de CSM, din comisia de concurs facand parte 4 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Poate fi numit procuror al acestei sectii doar persoana care are cel putin 18 ani vechime si are deja cel putin grad de parchet de pe langa curte de apel. Ministrul Justitiei, Presedintele Romaniei, sau orice alta institutie sau persoana politica nu are nici un cuvant de spus in aceasta procedura.

Concluzia este cea deja enuntata mai sus. In Romania, prin infiintarea acestei sectii speciale au fost consacrate legislativ cele mai inalte garantii pentru independenta, impartialitate si neimplicare politica, garantii mult sporite fata de ceea ce se intampla la nivel european si care reprezinta maximul in ce priveste organizarea procurorilor. Existenta acestei sectii este garantia independentei reale a judecatorilor, eliberati de presiunea si santajul exercitat de DNA, in cadrul caruia functiona netransparent o sectie similara, care se ocupa doar de magistrati.

#antiIpocrizie #StopPoliticiiInJustitie”.

Sursa : www.juri.ro