07 iun 2019 - Opinii

Girbovan desfiinteaza propunerea lui Iohannis privind justitia

Sefa UNJR Dana Girbovan (foto) a desfiintat vineri, 7 iunie 2019, propunerea facuta de presedintele Klaus Iohannis cu doua zile in urma privind justitia.

Amintim ca primul om in stat a lansat miercuri, 5 iunie 2019 (dupa consultarile cu partidele in contextul rezultatelor referendumului convocat de Iohannis in ziua alegerilor europarlamentare), o invitatie ca partidele sa semneze un acord national. Pactul politic ar urma sa prevada transpunerea in legislatie a interzicerii amnistiei, gratierii si a adoptarii ordonantelor de urgenta in domeniul justitiei, precum si transpunerea extinderii dreptului de a ataca OUG-urile la Curtea Constitutionala a Romaniei. Nu in ultimul rand, acordul politic ar urma sa permita amendarea legilor justitiei si a codurilor numai in acord cu avizele Comisiei de la Venetia si ale Comisiei Europene.

In acest context, Dana Girbovan ii atrage atentia lui Klaus Iohannis ca independenta justitiei este o valoare constitutionala, ce nu poate fi afectata prin parteneriate politice sau chiar prin protocoale.

Calificand propunerea lui Iohannis drept „demagogie” si „folosirea (...) subiectului justitiei in scop electoral si populist”, judecatoarea de la Curtea de Apel Cluj aminteste un periculos esec din istoria recenta – si anume:

pactul de coabitare semnat in 2012 intre presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta. Desi documentul prevedea respectarea independentei justitiei si a suprematiei legii, rezultatele au fost fix contrare. Astfel, procurorii de rang inalt au fost numiti prin trocuri politice, au aparut echipele mixte procurori-ofiteri SRI, au fost deschise – inclusiv din oficiu – mii de dosare penale vizand magistrati, iar institutii vitale, precum CSM, Inspectia Judiciara si ICCJ au semnat protocoale cu SRI, precum facuse Parchetul General in 2009.

Pe de alta parte, daca presedintele Klaus Iohannis chiar doreste sa reformeze justitia, ar trebui sa declasifice si sa publice toate hotararile CSAT care au afectat justitia – mai ales cea cu numarul 17 din 2005, care a creat fundamentul pentru ingerinta serviciilor de informatii in justitie, subliniaza sefa UNJR. De asemenea, sustine Girbovan, Ministerul Justitiei trebuie sa publice rapoartele privind arhiva SIPA, iar CSM sa verifice legaturile magistratilor cu serviciile secrete si sa publice rezultatele acestor verificari.

Mesajul de pe Facebook al Danei Girbovan:

„Independenta justitiei este o valoare constitutionala, nu subiect al protocoalelor, acordurilor sau parteneriatelor politice!

Propunerea Presedintelui Klaus Iohannis de a include problema justitiei intr-un "acord/pact national", pe care sa il semneze toate partidele, este pur si simplu demagogie si folosirea – pentru a cata oara? – a subiectului justitiei in scop electoral si populist.

Independenta justitiei se respecta de catre toate institutiile, de catre toate partidele politice si de catre fiecare cetatean, nu se negociaza la masa verde intre partidele politice! Romania a mai trecut prin experimente similare, in ani electorali, si efectul a fost mereu nociv pentru justitie.

Garantarea independentei justitiei revine numai si numai Consiliului Superior al Magistraturii.

Apararea independentei justitiei ca si valoare constitutionala revine Curtii Constitutionale.

Aceasta este arhitectura statului de drept din Romania si competentele fiecaruia trebuie respectate.

In rest, despre apararea justitiei prin discursuri politice si prin pacte pe justitie si de coabitare, istoria recenta a Romaniei ne-a aratat deja pericolele grave pe temen lung ale acestora pentru institutiile din justitiei si credibilitatea lor.

Sa ne reamintim aceasta istorie recenta.

Ideea unui pact pe justitie a fost folosita in campania electorala din 2009, dezbatuta in Parlament si apoi abandonata imediat dupa alegeri.

Ulterior, in 12.12.2012, Presedintele Basescu si Premierul Ponta semnau celebrul "pact de coabitare", prin care, printre altele, se refereau la independenta justitiei si suprematia legii.

Semnatarii pactului isi asumau consolidarea independentei justitiei in raport cu influenta politica, respectarea prevederilor Constitutiei la emiterea ordonanatelor de urgenta si punerea in aplicare a deciziilor Curtii Constitutionale, asigurarea functionalitatii institutiilor afectate si identificarea de garantii pentru pastrarea atributiilor institutiilor statului de drept, numirea in functia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucura de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare si introducerea unui proces transparent de numire la varful parchetului.

Ce a urmat pactului a fost exact opusul celor enuntate in acel pact:

- numirea procurorilor de rang inalt s-a facut prin troc politic;

- s-au constituit echipele mixte procurori-ofiteri SRI si creat planuri comune de actiune;

- Guvernul a continuat adoptarea OUG-urilor, inclusiv in domeniul justitiei;

- au fost deschise mii de dosare penale vizand judecatori si procurori, inclusiv deschise din oficiu sau pentru solutiile pronuntate;

- CSM, Inspectia Judiciara si Inalta Curte de Casatie si Justitie au semnat la randul lor protocoale cu SRI.

Pactul respectiv a fost pur si simplu folosit politic, prezentat ca trofeu si la aceea vreme ambasadelor si reprezentantilor Uniunii Europene care, cu totii, au aplaudat "progresele" facute cu pretul prejudicierii independentei justitiei, prin intruziunea SRI-ui in actul de justitie, si a incalcarii drepturilor omului si normelor democratice intr-un stat pretins de drept.

Pactul nu a avut o viata lunga, el fiind denuntat de premierul Ponta, pe motiv ca presedintele Basescu ar fi afirmat ca l-a “pacalit” cand l-a convins sa semneze pactul.

Ca atare, problemele recurente ale justitiei nu doar ca nu s-au rezolvat prin acel pact dintre Basescu si Ponta, ci, mai grav, justitia a fost tarata in certuri si lupte dintre adversari politici, intr-o zona care ar trebui sa ii fie complet straina. Mai mult, vechilor probleme cu care se confrunta justitia li s-au adaugat altele noi, de o gravitate fara precedent.

Lectia e simpla: justitia trebuie scoasa din absolut toate jocurile si trocurile politice, nu mai trebuie folosita ca arma electorala si fiecare institutie trebuie DOAR sa isi respecte atributiile si obligatiile ce ii revin dupa Constitutie si lege.

Daca Presedintele Klaus Iohannis doreste intr-adevar o justitie independenta, asa cum pretinde, atunci trebuie sa:

1. Publice hotararea CSAT 17/2005, care a creat fundamentul pentru ingerinta serviciilor de informatii in justitie;

2. Declasifice si publice orice alte hotarari CSAT care au vizat sau afectat justitia.

Aceste doua lucruri pot fi facute de Presedintele Iohannis fara sa fie necesar un pact.

Guvernul trebuie pur si simplu sa nu mai adopte ordonante de urgenta decat cu respectarea stricta a Constitutiei.

Ministerul Justitiei este dator sa publice rapoartele privind arhiva SIPA, un episod intunecat din istoria recenta a justitiei.

CSAT trebuie sa faca verificari efective privind legaturile judecatorilor si procurorilor cu serviciile de informatii si sa faca publice rezultatele acestora.

O justitie independenta poate exista doar in conditiile in care politicienii abandoneaza dorinta de a prelua tutela asupra justitiei si doar daca fiecare institutiei isi respecta pur si simplu atributiile si competentele legale si constitutionale”.

Sursa : www.juri.ro