10 sep 2019 - Opinii

Dana Girbovan o acuza pe Andrea Chis ca raspandeste fakenews-uri

Judecatoarea Dana Girbovan (foto dreapta), de la Curtea de Apel Cluj, i-a transmis luni, 9 septembrie 2019, un raspuns taios judecatoarei Andrea Chis (foto stanga), membra in Consiliul Superior al Magistraturii.

Reactia Danei Girbovan vine dupa ce Andrea Chis a anuntat joi, 5 septembrie 2019, ca i-a cerut presedintei CSM Lia Savonea sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la magistratul de la Curtea de Apel Cluj, in  contextul discutiilor despre nominalizarea judecatoarei Girbovan pentru functia  de ministru al Justitiei. Mai exact, Chis o acuza pe Girbovan de savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. b) si d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Textul legal relevant:

„Constituie abateri disciplinare: (...)

b) incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii; (...)

d) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu”.

In replica, joi, Dana Girbovan a acuzat-o pe Andrea Chis ca si-a bazat cererea catre Savonea pe baza unei stiri false despre judecatoarea de la CA Cluj, stire aparuta pe un site obscur.

Ceea ce a facut Chis este „caz scoala in manualele de propaganda si dezinformare, despre cum

sa fie atacata reputatia unei persoane tinta”, subliniaza Girbovan.

Postarea Danei Girbovan de pe Facebook:

„Cum a promovat un fakenews la scara nationala judecatoarea Andrea Chis, din inalta pozitie de membru al CSM

In sedinta Sectiei pentru judecatori a CSM din data de 3 septembrie 2019, cand s-a luat in discutie cererea mea de retragere a demisiei din magistratura, judecatoarea Andrea Chis a spus ca "un ziar spune ca ea s-a intalnit in casa unui om politic, respectiv a vicepresedintelui Camerei Deputatilor, a domnului deputat Iordache", casa unde mi-as fi "negociat" numirea la Ministerul Justitiei.

In replica, pe data de 4 septembrie, i-am solicitat printr-o postare pe Facebook judecatoarei Chis sa spuna public numele ziarului si a autorului pe care il citeaza.

Ca raspuns, pe data de 5 septembrie, doamna judecator Chis a scris pe Facebook ca "ziarul" la care a facut referire este site-ul de fakenews "comisarul[.]ro", care pe data de 24 august 2019 publicase un articol fara semnatura unei persoane in care se sustinea ca am fost "acasa la Iordache" unde mi-as fi negociat pozitia de ministru al justitiei.

https://www.facebook.com/andrea.chis.3/posts/2721123871253428 [acesta e link-ul la postarea doamnei judecator Chis, care insa e vizibila doar pentru prieteni]

Dupa toate standardele, Comisarul[.]ro nu este un ziar, pe site-ul respectiv negasindu-se nici un fel de informatii despre membrii redactiei sau autorii asa numitelor articole. Acel site este doar o sursa de acuzatii neprobate, grosolane, la adresa unor persoane, alese ca tinte.

De asemenea, "articolul" respectiv postat pe 24 august 2019 nu este un articol de stiri, ci un fakenews anonim mizerabil.

Pana la afirmatiile judecatoarei Chis, pe care le-a facut in cadrul sedintei Sectiei pentru judecatori din CSM, nici un ziar, agentie de presa sau televiziune nu au preluat respectiva "stire", iar in toata perioada de la publicarea articolului si pana la afirmatiile doamnei Chis nu am fost sunata de presa sa fiu intrebata daca afirmatia respectiva este reala sau nu.

Faptul este pe deplin explicabil, deoarece un site anonim nu poate fi o sursa credibila pentru cineva, cu atat mai mult cu cat abunda in titluri suburbane de genul: HOPA! Ce porcarie! PUTE rau, ce JEG etc.

O scurta cautare pe respectivul site dovedeste ca, in timp, au fost folosite la adresa mea expresii precum "sluga", "penala", "pesedista", in cuprinsul sau chiar titlurile postarilor de pe acest site. In articolul la care face referire membrul CSM Andrea Chis sunt numita "judecatorea pro-infractori".

Cu toate acestea, judecatoarea Andrea Chis, membru CSM, a considerat ca acest articol prezinta o baza factuala suficient de puternica pentru a cere sesizarea Inspectiei Judiciare si, eventual, sanctionarea mea disciplinara cu retrogradarea in functie sau excluderea din magistratura.

Afirmatiile judecatorului Andrea Chis, facute intr-un cadru oficial, au transformat un fakenews mizerabil intr-o stire preluata ca atare de presa nationala.

Astfel, dupa afirmatiile judecatoarei Chis, presa a titrat ca un membru al CSM a solicitat sesizarea IJ pentru a verifica daca "Dana Gîrbovan s-a întâlnit cu Florin Iordache, acasă la acesta, pentru a-şi negocia funcţia de ministru".

Abia dupa afirmatiile judecatoarei Andrea Chis din sedinta CSM din 3 septembrie 2019 am fost sunata de mai multi jurnalisti, pentru a fi intrebata daca am fost sau nu in casa deputatului Iordache.

Strategia aceasta, ca un site anonim sa publice un fakenews, iar apoi o persoana cu autoritate sau credibilitate sa eleveze subiectul pentru a-l face stire de presa, este caz scoala in manualele de propaganda si dezinformare, despre cum sa fie atacata reputatia unei persoane tinta.

Pe scurt, ceea ce a fost initial un fakenews mizerabil, ignorat de presa si de public, a devenit, prin actiunea doamnei judecator Andrea Chis, o informatie credibila. Acest lucru mi-a adus in mod direct si grav atingere propriei reputatii, motiv pentru care voi apela la masurile prevazute de lege pentru astfel de situatii”.

Postarea initiala a Andreei Chis:

„Azi am formulat o sesizare adresata Presedintelui CSM (sub nr. 17.400/2019), in temeiul celor discutate in sedinta Sectiei de judecatori din 3 septembrie 2019, privind sesizarea Inspectiei Judiciare si setarea unor reguli de comunicare cu celelalte puteri.

In aceeasi sedinta a Sectiei, asa cum rezulta din Ordinea de zi solutionata, in cadrul pct. 15 privind solutionarea unei cereri de aparare a reputatiei profesionale a unui judecator, Sectia, in urma deliberarii, a respins cererea si a sesizat din oficiu Inspectia Judiciara privind posibila savarsire a unei abateri disciplinare.

Judecatorii impotriva carora sunt inregistrate astfel de sesizari pot formula aparari in cadrul procedurii de cercetare disciplinara ce se desfasoara de Inspectia Judiciara, iar, in fata Sectiei disciplinare, doar dupa exercitarea unei actiuni disciplinare, daca se ajunge la o astfel de masura.

Fac public integral continutul sesizarii:

'Doamnei presedinte,

In sedinta din 3 septembrie a Sectiei de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, am adus in discutie urmatoarele doua probleme:

1. Daca nominalizarea unui judecator in functie pentru o functie politica in cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politica in lumina paragrafelor 168 si 169 din Decizia nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale si ar putea constitui abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, respectiv desfasurarea de activitati publice cu caracter politic in exercitarea atributiilor de serviciu, sanctionata cu retrogradarea din functie sau excluderea din magistratura, conform art. 100 din aceeasi lege.

2. Stabilirea unor criterii pentru viitor in cadrul Ghidurilor cu puterea executiva si cu cea legislativa in cadrul Proiectul TAEJ – privind comunicarea judecatorilor si a procurorilor cu lumea politica in vederea ocuparii unor functii in cadrul celorlalte doua puteri.

1. In ceea ce priveste primul punct, doamna judecator Dana Cristina Garbovan a fost nominalizata de catre Primul Ministru pentru functia de Ministru al Justitiei. In momentul nominalizarii, doamna judecator isi exercita profesia de magistrat, nefiind emis vreun decret prezidential de eliberare din functie.

Asa cum rezulta din considerentele Deciziei nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale (par. 169), functia de ministru al justitiei este una eminamente politica, Curtea facand referire la un Aviz al Comisiei de la Venetia care recomanda „ca judecatorul mai intai sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece, chiar daca un judecator a candidat si nu a fost ales, acesta va fi identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei”.

In aceeasi decizie, Curtea face referire si la un raport al aceleiasi Comisii ce prevede ca „judecatorii nu ar trebui sa se puna intr-o pozitie in care independenta sau impartialitatea lor ar putea fi pusa la indoiala. Acest lucru justifica normele nationale privind incompatibilitatea functiei judiciare cu alte functii si este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrang activitatile politice ale judecatorilor”. Romania este un stat in care judecatorilor le este interzisa desfasurarea unor activitati politice.

Se pune problema, asadar, daca arhitectura constitutionala permite unui judecator in functie sa fie nominalizat pentru o pozitie in Guvern, cu un program politic privind functionarea justitiei, in conditiile in care procedura de modificare a componentei Guvernului Romaniei este una eminamente politica, atat propunerea formulata de Primul Ministru, cat si decizia Presedintelui Romaniei fiind acte politice.

Doamna judecator a participat la aceasta procedura in calitate de candidat propus de partidul de guvernamant, cu un proiect privind functionarea justitiei propus acestui partid si insusit de acesta.

Daca era numita Ministru al Justitiei fara a fi fost eliberata din functie, doamna judecator ar fi cumulat cele doua functii si se putea discuta posibilitatea savarsirii abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, respectiv incalcarea de catre un judecator a prevederilor legale referitoare la incompatibilitati. Nefiind numita finalmente, o astfel de abatere nu putea fi savarsita.

Un judecator nu poate desfasura si nu poate sa participe la activitati cu caracter politic, indiferent daca sunt publice sau nepublice, asa cum rezulta din dispozitiile art. 103 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 161/2003 si art. 9 alin. 1 teza II din Legea nr. 303/2004, acestea constituind interdictii legale.

Incalcarea unei interdictii legale constituie abatere disciplinara in sensul art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004.

Abaterea disciplinara speciala de la lit. d) a aceluiasi articol se refera desfasurarea unor activitati publice cu caracter politic de catre persoana care are calitatea de judecator.

In opinia mea, se impune clarificarea urmatoarelor imprejurari:

– daca acceptarea unei nominalizari politice de catre un judecator in functie constituie sau nu abatere disciplinara in sensul art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004;

– in ce conditii s-a produs acceptarea unei astfel de functii, respectiv calea care a condus spre nominalizare, daca o astfel de activitatea premergatoare nominalizarii (ce poate fi si nepublica) constituie sau nu o activitate cu caracter politic, circumscriindu-se, astfel, abaterii disciplinare generale din art. 99 lit.b) din aceeasi lege, reprezentand incalcarea unei interdictii legale.

Este cunoscuta existenta unui precedent privind numirea unui judecator in functia de Ministru al Justitiei, nominalizat anterior prezentarii demisiei si in cazul caruia ambele decrete au fost publicate in acelasi Monitor Oficial, in anul 2012. In acest caz, doamna judecator a fost numita Ministru al Justitiei si a parasit magistratura, nepunandu-se problema si neexistand nici macar virtual posibilitatea tragerii ei la raspundere disciplinara, pentru ca nu mai era judecator.

In cazul doamnei judecator Dana Cristina Girbovan, aceasta problema s-a ridicat ca urmare a retragerii demisiei, act ce produce efect retroactiv, respectiv ca si cand acest act nici nu ar fi existat.

Situatia este schimbata fata de momentul cand un alt judecator a fost numit ministru si ca urmare a recentelor modificari aduse legilor justitiei, intrucat cadrul de reglemetare a incompatibilitatilor s-a schimbat radical. Aceasta in primul rand ca urmare a Deciziei nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale, care interzice unui magistrat ocuparea oricarei functii in cadrul altei puteri. Curtea accentueaza faptul ca, in cazul judecatorilor, incompatibilitatea este prevazuta chiar de Constitutie (art. 125 alin. 3). Anterior, neexistand o astfel de decizie a Curtii, au existat magistrati secretari de stat in Ministerul Justitiei, care puteau participa la sedintele Guvernului.

In plus, conform modificarilor aduse regimului sanctionator, incompatibilitatile, incalcarea interdictiilor legale (inclusiv a celei de a desfasura activitati nepublice cu caracter politic) si desfasurarea unor activitati publice cu caracter politic au ca urmare, in caz de constatare a abaterii disciplinare, retrogradarea din functie sau excluderea din magistratura.

In ceea ce priveste conditiile concrete privind acceptarea nominalizarii, un ziar a scris ca negocierile s-au purtat in casa domnului deputat Florin Iordache, Vicepresedinte al Camerei Deputatilor, membru PSD. Este vorba despre articolul intitulat Culise. Negocierile Danei Garbovan cu PSD acasa la Iordache. Lia Savonea omul cheie, aparut in Comisarul din 24 august 2018, pe https://www.comisarul.ro/articol/culise/negocierile-danei-garbovan-cu-psd-acasa-la-_1014815.html (accesat ultima data in 4.09.2018).

Cred ca se impune verificarea acestei afirmatii si luarea masurilor ce se impun, adica fie o cercetare disciplinara, fie apararea reputatiei profesionale si a independentei doamnei judecator de catre Sectia de judecatori, in conditiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Cu privire la cel de-al doilea punct, se impune setarea unui cadrul previzibil privind dialogul judecatorilor si procurorilor cu lumea politica, pentru ca dialogul, negocierea purtata de un magistrat pentru accederea la o functie politica, asa cum retine Curtea Constitutionala cand sugereaza demisia prealabila, ar putea afecta independenta si impartialitatea sa.

In cazul in care se ajunge la concluzia ca este permis unui judecator sau procuror sa accepte o nominalizare pentru o functie politica in cadrul celorlalte puteri, executiva sau legislativa (Curtea Constitutionala punand semnul egalitatii intre cele doua puteri, adevarat, sub aspectul incompatibilitatilor impuse constitutional unui magistrat in exercitiul functiei, pentru ca a fost sesizata cu privire la acest aspect in controlul prealabil de constitutionalitate), este necesara setarea unor criterii in cadrul Ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri, legislativa si executiva, in curs de redactare in cadrul Proiectului TAEJ – Transparenta, accesibilitate si educatie juridica prin imbunatatirea comunicarii publice la nivelul sistemului judiciar.

Bunaoara, asa cum am exemplificat in cadrul sedintei Sectiei de judecatori, se impune sa raspundem la intrebarea daca un judecator (sau procuror) isi depune demisia sau cererea de pensionare la CSM (in materialul directiei de specialitate privind posibilitatea revocarii unui act unilateral anterior emiterii decretului prezidential de eliberare din functie fiind prezentat un exemplu de revocare a cererii de pensionare de care Plenul CSM a luat act in baza unei hotarari din 2014), iar sectia corespunzatoare ia act, acesta poate candida pentru o functie politica in executiv sau legislativ.

Desigur, toate acestea fara sa se trimita (toate) actele necesare catre Presedintele Republicii in vederea eliberarii din functie, asa cum s-a intamplat in cazul discutat la punctul 1 (impunandu-se aplicarea unui tratament egal si previzibil tuturor magistratilor).

In continuarea aceluiasi exemplu, in cazul in care procedura de accedere intr-o functie politica se finalizeaza fara rezultatul scontat, se pune problema daca persoana respectiva poate fi in continuare judecator sau procuror.

Cred ca in cazul unui raspuns pozitiv se impune si sa raspundem la intrebarea ce activitate judiciara poate desfasura in aceasta perioada.

In concluzie, va solicit:

– sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la aspectele semnalate la punctul 1;

– discutarea aspectelor semnalate la punctul 2 in sedinta Comisiei 2 comuna si a Plenului, cu ocazia exprimarii unui punct de vedere asupra ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri'.

Cu aleasa pretuire,

Judecator Andrea Annamaria Chis, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii

Doamnei presedinte a Consiliului Superior al Magistraturii,

Judecator Lia Savonea”.

Sursa : www.juri.ro