19 mar 2020 - Opinii

EDITORIAL. CEDO pregăteşte României o surpriză? La orizont, prima Decizie-pilot pe Justiţie

Autor: Adina Anghelescu Stancu

Am citit şi răscitit ce cuprinde cauza pendinte Corina Corbu (preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) versus România. Toată lumea ştie că judecătoarei Corina Corbu i-a trecut „glonţul” DNA-ului pe deasupra capului, având parte de o justă achitare după ce ea, ca de altfel şi alţi inculpaţi din dosarul contrafăcut la Anticorupţie, au aşteptat mai bine de şase ani un deznodământ. Orice om, aflat într-o astfel de situaţie, ar putea să clacheze. Să o ia razna. Alţii, în alte dosare, din nefericire, nu au mai apucat să îşi ia porţia de dreptate cuvenită. Au murit.

Azi, Corina Corbu, după această experienţă oribilă, a găsit forţa să se replieze şi chiar să ajungă preşedinele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Culmea, ea conduce fix instituţia care, azi, e trecută în cauza pendinte ca fiind vinovată de întârzierea redactării hotărârii de achitare în cazul său.

Cum scriam mai sus, am citit bine cuprinsul acestei cauze. Şi întrebările judecătorilor, la care Statul Român trebuie să răspundă. Statul român, din datele pe care le am, are timp de gândire o săptămână, dar în situaţia asta legată de coronavirusul care bântuie Europa, ar putea să dea un nou termen. Dar la un final tot va trebui să se ajungă, mai devreme sau mai târziu. La ce final ne-am putea aştepta?

Eu cred că lucrurile nu sunt deloc simple şi situaţia deloc roz. Dimpotrivă.  Dacă citiţi bine întrebările puse de CEDO (vedeti aici), axaţi-vă atenţia pe întrebarea numărul 4. Care este legată de răspunsul ce va fi dat întrebării numărul 2:

“2. Reclamanta a avut la dispoziţie un remediu intern eficient prin care ea ar fi putut denunţa durata procedurii împotriva ei, inclusiv întârzierea redactării hotărârii din 26 noiembrie 2016 şi a hotărârii din 3 mai 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie?

4. Dacă răspunsul este negativ la întrebarea a 2-a, absenţa unui remediu eficient pentru a face plângere cu privire la durata de timp necesară pentru redactarea hotărârilor judecătoreşti în cazul reclamantei, rezultă dintr-o situaţie structurală şi, dacă da, este vorba de un eşec la nivel legislativ, de practică administrativă, de practică judiciară sau o combinaţie între unele sau toate aceste cadre?”

Mie îmi este clar ce ar putea urma, dacă această cauză va ajunge să fie judecată şi dacă nu se va accepta negocierea între reclamant şi Statul Român. O astfel de întrebare pusă de CEDO, legată de o problema structurala a Statului român care nu e capabil să rezolve situaţiile de genul celei reclamate de magistratul Corina Corbu, cu accentul pus foarte mult pe redactarea hotărârilor judecătoreşti constituie, consider eu, un semnal mare de alarmă pentru România.

S-ar putea să ne trezim cu o bombă. Cu o decizie pilot pe Justiţie. Prima decizie-pilot pe Justiţie. Pentru că trebuie să citim şi printre rânduri. Legătura pe care o face CEDO aici cu o posibilă problemă structurală a Romîniei, cu un eşec la nivel legislativ, care generează situaţi de genul celei reclamate de Corina Corbu, nu am mai văzut decât la cele două cauze-pilot pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a dat până acum pentru România: una priveşte toate cauzele privind reclamaţiile pe condiţiile din penitenciarele noastre (Rezmiveş şi alţii împotriva României, în care Curtea recomandă Statului Român măsuri generale pentru remedierea problemei structurale constatate), a doua este legată de cauzele privind încălcarea dreptului de proprietate (Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României din 12.10.2010, în care CEDO a decis că   având în vedere numărul foarte mare de cereri îndreptate împotriva României, referitoare la acelaşi tip de contencios, Curtea a suspendat, pentru o perioadă de 18 luni, analiza tuturor cererilor rezultate din aceeaşi problematică generală, în aşteptarea adoptării de către autorităţile române a unor măsuri capabile să ofere un remediu adecvat tuturor persoanelor afectate de legile de reparaţie). În ambele decizii-pilot, CEDO a subliniat existenţa unei probleme structurale, de eşec legislativ, aşa cum Curtea aminteşte acum, interogativ, şi în această cauză Corina Corbu versus România.

De ce a pus, oare, CEDO această întrebare, axându-se cel mai mult pe absenţa unui remediu eficient pentru a face plângere cu privire la durata de timp necesară pentru redactarea hotărârilor judecătoreşti în cazul reclamantei? Pentru că, mai mult ca sigur, pe rolul CEDO există şi alte cauze care privesc aceeaşi reclamaţie. Or, dacă avem această situaţie, ne putem aştepta ca CEDO, în cazul eşuării unei negocieri între reclamantul Corina Corbu şi Statul Român prin agentul guvernamental, să judece şi să dea o ditamai decizie-pilot. Vă daţi seama ce efecte va avea, desigur. Ar ar fi foarte bine. Pentru însănătoşirea sistemului.

În România, nu doar Corina Corbu a avut de suferit din cauza acestei stări de fapt. Sunt mulţi cei care au trecut prin aceleaşi patimi pe care un sistem le-a lăsat să cocoşeze justiţiabili şi să le închidă uşi acolo unde trebuieau să stea deschise pentru a nu încălca drepturile lor. Câţi oameni au aşteptat redactarea la ICCJ a decizilor definitive? Mulţi, foarte mulţi. Corina Corbu a invocat încălcarea articolului 6 § 1 din Convenţie. Ea susţine că întârzierile erau imputabile numai autorităţilor interne şi denunţă, printre altele, termenul pentru redactarea hotărârii de achitare: în primă instanţă, pronunţată pe 26 noiembrie 2016, iar textul complet de 76 de pagini a fost gata în iunie 2017, şi în apel, pronunţată pe 3 mai 2018, iar  textul complet de 103 pagini a fost pus la dispoziţia părţilor la 29 ianuarie 2019. Câţi justiţiabili nu au trăit acest calvar? O grămadă. De aceea, sunt convinsă că CEDO are în sertarele sale multe astfel de acţiuni. Şi că, în urma demersului Corinei Corbu la CEDO, am putea avea o primă şi bubuitoare Decizie-pilot pe Justiţie.

Unii, probabil, o vor critica intens pe Corbu pentru acest demers. Eu zic, însă, că a făcut foarte bine. Dacă numai aşa se poate ca ţara asta să se redreseze, să aibă democraţie şi stat de drept autentice, asta e. Altfel, să nu ne mai rule of law pe noi, că nu e cazul!

PS- Din informaţiile pe care eu le am, preşedintele ICCJ, Corina Corbu are termen până în 14 aprilie 2020 pentru negocierea cu Statul Român prin agentul guvernamental. Şi acest termen se poate deroga, având în vedere situaţia globală legată de răzpândirea coronavirusului. Dar nu la nesfârşit. Aşa că, să stăm cu ochii pe cauza Corbu vs România la CEDO!