06 aug 2019 - Opinii

ANALIZĂ Angela Nicolae: Adoptarea unor măsuri legislative care ar duce la afectarea pensiilor magistraţilor sunt neconstituţionale

Autor: Angela Nicolae

În spaţiul public în ultima vreme s-a vorbit foarte mult despre intenţia de a se impozita pensiile speciale, inclusiv pensiile magistraţilor. În statele membre ale UE şi nu numai este stabilită obligaţia Constituţională ca la încetarea funcţiei magistraţilor pensia lor să fie cât mai aproape de ultima remuneraţie.

În afară de jurisprudenţa europeană şi jurisprudenţa CCR a stabilit că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor încalcă „principiul independenţei justiţiilor fiind o măsură neconstituţională dat fiind statutul special al magistraţilor”. Atât în Constituţia României cât şi în legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se menţionează despre incompatibilităţile magistraţilor.

Pensia de serviciu a magistraţilor nu este „un privilegiu” ci reprezintă  o compensaţiei parţială a inconvenientelor ce rezultă din statutul de magistrat care impune o serie de obligaţii şi interdicţii faţă de celelalte categorii de asiguraţi ei neputând să desfăşoare alte activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare care să le ofere posibilitatea unui nivel de viaţă la încetarea activităţii aproape de cel din timpul activităţii lor. Prin urmare statutul de magistrat impune o serie de incompatibilităţi, interdicţii precum şi responsabilităţi şi riscuri pe care exercitarea acestor profesii impune această pensie de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei. 

Taxa de solidaritate pentru pensiile peste un anumit plafon este neconstituţională ca unele persoane să suporte din pensiile lor majorarea pensiilor altor persoane. Un act normativ pe această temă ar încălca independenţa magistraţilor şi dacă se va da o decizie trebuie să fie a Parlamentului cu implicarea CSM care este garantul independenţei magistraţilor. Urmare a acestui fapt va fi un val mare de plângeri la instanţe, sesizându-se şi CCR. De altfel există un procent legat de reducerea pensiilor şi a pensiilor speciale în anul 2010 după măsurile de austeritate luate de guvernul Boc. Atunci cabinetul Boc a reduse cu 25% salariul şi voia să taie şi pensiile cu 15% şi să recalculeze pensiile de serviciu ale magistraţilor. În iunie 2010 CCR  decis că reducerea tuturor pensiilor cu 15% este neconstituţională la fel şi articolul care precizează recalcularea pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Şi mai este o situaţie care trebuie menţionată; dacă în anul 2010 se luau măsuri de austeritate datorită nivelului scăzut al economiei româneşti, în ultimii 2 ani se vorbeşte de o creştere a acestui nivel fără precedent.

S-a menţionat tot timpul că sunt bani pentru acordarea pensiilor speciale şi atunci de ce ar fi nevoie de o taxă de solidaritate. Pe de altă parte nu s-a precizat care este taxa de solidaritate, nivelul acesteia şi de asemenea nu s-a spus că aplicându-se de la un nivel de 10.000 lei ea va viza maximum jumătate din pensiile speciale. Nu înţelegem de ce există această grijă pentru pensiile speciale ale magistraţilor( plafonarea lor după ce în urmă cu ceva timp s-au dat pensii speciale primarilor, şefilor de Consilii Judeţene şi adjuncţilor acestora pe motiv că au un rol complex şi că activitatea lor impune un grad sporit de responsabilitate şi respect al drepturilor cetăţenilor).

Incompatibilităţile, interdicţiile, responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea profesiei de magistrat impun acordarea pensiilor speciale ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţia statului de drept „funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică şi privată cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”.

Pensia specială nu reprezintă un „privilegiu” ci o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistratul şi care impune obligaţii şi interdicţii pe care ceilalţi asiguraţi nu le au. În accepţiunea prevederilor articolului 124 alt. 3 din Constituţiei – independenţa financiară a magistratului reprezintă o componentă esenţială a independenţei justiţiei, iar în contradicţie cu acest principiu constituţional măsurile care se vor a fi luate privind pensiile magistraţilor nu ţin seama că pensia de serviciu este inclusă în cariera magistraţilor întocmai ca numirea, formarea profesională continuă, evaluare şi promovarea pensionarea marcând momentul final al carierei magistratului şi având semnificaţia juridică „ a unui drept câştigat” care trebuie să producă efecte indiferent de circumstanţe.

Pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă o compensaţie a absenţei unor drepturi fundamentale cum sunt drepturile exclusiv politice( dreptul de a fi ales în Camera Deputaţilor, în Senat, în funcţia de preşedinte al României) şi drepturile socioeconomice( dreptul la negocierea colectivă în materie de muncă, dreptul la grevă) precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale. De asemenea acestor incompatibilităţi li se adaugă şi interdicţiile prevăzute în legea 303/2004  privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar pe de altă parte stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei lor care privesc întreaga durată a  carierei profesionale.

În concluzie regimul strict al absenţei unor drepturi al incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de Constituţie şi legea specială precum şi responsabilităţile şi riscurile la care sunt supuşi magistraţii impune acordarea dreptului la pensie specială. Pensia specială a magistraţilor ţine seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept precum şi de legislaţia europeană privind regimurile profesionale de securitate socială. Totodată Carta Europeană privind statutul judecătorului adoptată cu ocazia reuniunii multilaterale, având ca obiect Statutul Judecătorului în Europa organizată de Consiliul Europei în perioada 8-10 iulie 1998, stabileşte că „statul asigură judecătorilor care au atins vârsta legală de încetare a funcţiei lor, după executarea acestei funcţii cu statut profesionist pe parcursul unei anumite perioade de timp, plata unei pensii al cărui nivel să fie apropriat de nivelul ultimei sale remuneraţii din activitatea jurisdicţională”.

Remuneraţia magistraţilor trebuie să fie corespunzătoare cu rolul şi responsabilităţile acestuia şi trebuie să asigure în mod adecvat plata concediilor medicale şi a pensiilor. Ea trebuie să fie protejată prin prevederile legale specifice împotriva diminuărilor şi trebuie să existe prevederi privind mărirea acestora ca şi a salariilor în raport de creştere a preţurilor. Totodată eliminarea pensiilor speciale ale magistraţilor este contrară exigenţelor actuale cuprinse în documentele internaţionale referitoare la dreptul magistraţilor în considerarea importanţei rolului acestora în apărarea statului de drept. Durata mandatului magistraţilor independenţa acestora, siguranţa lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt stabilite în mod adecvat „prin lege”.

Tăierea pensiei magistraţilor nu are la bază nici o analiză, nici o prezentare concretă, nici o comparaţie cu celelalte puteri prin prisma incompatibilităţilor, interdicţiilor, responsabilităţilor, vulnerabilităţilor prezentate mai sus.

O astfel de măsură gravă nu are prin urmare nici o justificare, ea fiind incontestabil şi iremediabil vătămătoare pentru magistraţi încălcând dispoziţiile Constituţiei, ale legii 303/2004 precum şi deciziile CCR care au la bază conceptele europene. În articolul 81 din Statutul Universal al Judecătorilor adoptat de Uniunea Internaţională a Magistraţilor în anul 1999 şi actualizat în anul 2017 judecătorii ( şi procurorii) trebuie să primească o remuneraţie suficientă pentru a le asigura independenţa economică, demnitatea, imparţialitatea şi independenţa.

CCR a statuat în repetate rânduri că dispoziţiile constituţionale conform cărora „judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii” nu au un caracter declarativ ci constituie norme constituţionale obligatorii pentru Parlament care are îndatorirea de legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenţei magistraţilor faţă de care nu se poate concepe existenţa statului de drept prevăzută în art. 1 alt. 3 din Constituţie.

De asemenea Recomandarea numărul R(94) 12 cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei subliniind importanţa independenţei judecătorilor în scopul întăririi preeminenţei dreptului în statele democratice şi în consideraţia art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale precum şi a Principiilor Fundamentale ale ONU privind Independenţa Magistraţilor a stabilit printre altele importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte şi pe aceia de „a veghea ca statutul şi remuneraţia judecătorilor să fie pe măsura demnităţii profesiei lor şi a responsabilităţilor pe care şi le asumă”.

Am putea adăuga faptul că magistraţii îşi desfăşoară activitatea cu un număr redus de personal, cu un număr imens de cauze care nu se întâlnesc în statele europene, condiţiile grele în care îşi desfăşoară activitatea -  7, 8 persoane uneori într-un birou în care se fac audieri sau locaţii cu pereţii mucegăiţi şi gata să cadă, programul de lucru prelungit noaptea, la sfârşit de săptămână, în zilele de sâmbătă şi duminică sau reîntoarcerea la serviciu solicitată intempestiv din concediu pentru a lucra, toate au generat stres şi o  oboseală permanentă care au dus la îmbolnăvirea gravă a multor magistraţi, la decesul acestora. Îmi vin în minte cuvintele doamnei judecător Cecilia Jabre decedată prematur la 41 de ani care dând sfaturi tinerilor magistraţi spunea: „tinere judecător (şi procuror, nota autorului) gândeşte bine ce loz vrei să iei în viaţă!

A fi judecător e profesia cu riscul absolut. Nu îţi dă nimic şi îţi ia totul. Rămâi absolut singur. Nu te va mai iubi nimeni. Nu ştii dacă vei sfârşi în patul tău sau în închisoare cu casa confiscată, ori cu frânele umblate pe şosea. Nu ştii dacă vor avea ce să mănânce copiii tăi”. Cât adevăr a grăit doamna judecător.

Deoarece salariile şi pensiile magistraţilor ţin de demnitatea lor adăugând şi greutăţile, riscurile, incompatibilităţile şi interdicţiile avute nu le tăiaţi „pentru că prin adoptarea unor măsuri legislative în acest sens ar însemna o gravă încălcare a Constituţiei”.

Angela Nicolae, fost magistrat, doctor în drept