24 mai 2019 - Legislaţie

Capcanele mărcii şi modificările legislative: Protecţia din oficiu dispare după înregistrare

Autor: Mihaela Gidei

Proprietarii mărcilor active folosite intens sunt sfătuiţi să monitorizeze şi publicaţiile de profil de la nivel European pentru a se asigura că interesele economice nu vor avea de suferit.

Mihai Betelie, managerul Agentiei Rompatent Design (agenţie specializată în protecţia drepturilor de proprietate industrială),  aduce clarificari in ceea ce priveste modificari ale legislatiei marcilor, cu impact asupra protectiei acestora  dupa inregistrare.                            

„- Proprietarii de marci trebuie sa stie ca pentru o protectie eficienta a dreptului de proprietate industriala, trebuie sa monitorizeze publicatiile oficiale ale OSIM;

- Atunci cand se depune o cerere de marca noua, identica  sau asemanatoare cu o marca deja inregistrata, prin care se solicita emiterea titlului de protectie pentru bunuri sau servicii care se suprapun peste cele ale unei marci inregistrate, OSIM nu poate refuza la inregistrare noua marca”, sunt doar câteva dintre ideile analizei realizate de managerul Rompatent Design.

 

Redăm, mai jos, analiza integrală a lui Mihai Betelie:

 “Prin Legea 66/2010 a fost  adusă o  modificare importantă  Legii 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, care nu este suficient de cunoscută în mediul de afaceri din România, deşi au trecut atâţia ani.

În esenţă, legea modificată, în acord cu legislaţia europeană, prevede că Oficiul de Stat pentru Invenţii şi mărci (OSIM), în procedura de examinare în vederea admiterii la înregistrare a unei cereri de marca nu mai are în vedere motivele relative de refuz la înregistrare( existenţa unei mărci anterioare, identică sau asemănătoare până la identitate), ci doar motivele absolute de refuz (marca este contrară bunelor moravuri, descriptivă sau lipsită de distinctivitate sau înşelătoare).

Asta înseamnă că atunci când se depune o cerere de marca nouă, identică  sau asemănătoare cu o marca deja înregistrată, prin care se solicită emiterea titlului de protecţie pentru bunuri sau servicii care se suprapun peste cele ale unei mărci înregistrate, OSIM nu poate refuză la înregistrare nouă marca.

Potrivit legii, OSIM poate examina motivele relative de refuz la înregistrare (existenţa unei mărci anterioare, identică  sau asemănătoare) doar în procedura de opoziţie sau contestaţie.

Opoziţia este o cale de atac prin care, după ce se publică o cerere de marca în Buletinul Oficial al OSIM, în termen de 2 luni, orice persoană poate să solicite respingerea la înregistrare a mărcii noi  şi să invoce că argument  că deţine un drept anterior de marca,  un drept de nume comercial sau un drept de autor, asemănător cu denumirea cerută la înregistrare.

Numai dacă proprietarul unei mărci anterioare depune în termenul prevăzut de lege opoziţie şi OSIM constată că există asemănare conceptuală, semantică  şi fonetică, marca nouă este respinsă la înregistrare.

Modificarea legislativă  a stârnit nemulţumirea  proprietarilor de mărci şi a pus presiune pe factorii de decizie din OSIM, care la 17.10 2012 au emis o Instrucţiune (care are caracter intern şi se aplică doar angajaţilor OSIM)  prin care motivele relative de refuz la înregistrare erau din nou avute în vedere la examinarea unei cereri de marca nouă.

Cu alte cuvinte, se revenise la procedura de înainte de 2010 şi dacă se depunea o cerere de marca nouă această era respinsă din oficiu, dacă semăna sau era identică cu una deja înregistrată.

Abia în 2016 conducerea OSIM a anulat instrucţiunea din 2012 care nu avea caracter normativ şi adaugă la lege, permiţând aplicarea legii aşa cum a fost ea modificată în 2010.

Proprietarii de mărci trebuie să ştie că pentru o protecţie eficientă a dreptului de proprietate industrială, trebuie să monitorizeze publicaţiile oficiale ale OSIM aşa încât să afle la timp dacă se depun cereri asemănătoare cu mărcile lor, să li se opună şi astfel să le blocheze la înregistrare.

În caz contrar, mărcile noi, identice sau asemănătoare până la identitate, se pot înregistra.

Din activitatea practică a Agenţiei Rompatent Design care asigura serviciul de monitorizare de mărci pentru un număr considerabil de companii rezidenţe sau nerezidente în România, se constată că toate aceste aspecte privind monitorizarea cererilor noi de marca sunt mai puţîn cunoscute sau chiar ignorate şi se apelează la un serviciu de monitorizare doar după ce antreprenorii se confruntă cu un caz concret  de încălcare a dreptului de marca.

Recomandăm proprietarilor de mărci active, folosite intens în activitatea companiilor, că monitorizarea publicaţiilor noi de marca să se facă şi la nivel European (EUIPO), pentru că  o cerere de marca nouă, europeană, identică sau asemănătoare cu una naţională, deja înregistrată are efecte şi protecţie şi în România şi poate prejudicia grav interesele economice ale companiilor care deţin mărci anterioare, deja cunoscute pe piaţă, pentru care au fost alocate bugete considerabile pentru promovare”.