13 mai 2020 - Administrativ

Variantele autorităţilor: Ce pot face preşedintele şi Guvernul pentru ca tu să fii protejat în weekend?

Autor: Eduard Popescu

Joi este ultima zi în care România se află în stare de urgenţă, iar autorităţile caută variante pentru zilele de weekend, în contextul ultimei decizii a Curţii Constituţionale şi a faptului că proiectul de lege privind instituirea stării de alertă nu poate intra în vigoare mai devreme de luni, 18 mai. Potrivit specialiştilor, există trei posibilităţi la care pot apela autorităţile în această situaţie de criză, cu menţiunea că unele dintre ele se pot dovedi neconstituţionale în viitor.

Un lucru e cert. Starea de urgenţă urmează să se încheie joi noapte, iar autorităţile îşi doresc apoi să facă trecerea la starea de alertă.

La acest moment, un proiect de lege pentru instituirea stării de alertă se află în dezbaterile Camerei Deputaţilor, urmând a fi votat până la finalul zilei. Respectând termenele procedurale şi presupunând că documentul nu va fi contestat la Curtea Constituţională (CCR), acesta va ajunge vineri la promulgare şi ulterior în Monitorul Oficial.

Conform Constituţiei, orice lege intră în vigoare la cel puţin trei zile de la publicare, nicidecum mai repede de-atât, cum propune un amendament adoptat astăzi în Camera Deputaţilor.

"Există un amendament ruşinos, prin care s-a propus ca legea să intre în vigoare la momentul publicării în Monitorul Oficial. O astfel de formă este neconstituţională, art. 78 din Constituţie stabilind că legea intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară şi sub nicio formă anterioară, aşa cum s-a propus în respectivul amendament", explică Vlad Soare (foto), avocat şi colaborator al Facultăţii de Drept - Universitatea din Bucureşti, catedra de Drept constituţional şi Instituţii politice.

Specialistul contactat de Monitorul Justiţiei ne prezintă şi cele trei variante pe care le au la dispoziţie autorităţile pentru a reglementa perioada 15-17 mai, adică cele trei zile de weekend ce pun serioase probleme de interpretare şi aplicare a legii.

Într-o primă variantă trebuie avută în vedere decizia luată astăzi de CCR, potrivit căreia OUG nr. 21/2004, adică actul normativ care reglementează starea de alertă, este constituţională, cu menţiunea că prin intermediul ordonanţei nu se pot restrânge drepturile şi libertăţile cetăţenilor. 

"Deciziile CCR produc efecte de la momentul publicării în Monitorul Oficial. Astfel, OUG 21/2004 produce efecte în modul în care este momentan reglementată, până la momentul publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial. În aceste condiţii, autorităţile îşi asumă situaţia, declară starea de alertă şi iau măsuri conform OUG 21/2004. Desigur, aceste măsuri vor putea fi atacate în instanţă şi cei interesaţi vor putea avea câştig de cauză, dar până la publicarea deciziei CCR, măsurile vor putea fi luate", explică Vlad Soare.

Într-o a doua ipoteză, autorităţile pot lua măsuri restrictive prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă prin care să declare starea de alertă. Specialistul arată că, în acest caz, OUG intră în vigoare la momentul publicării în Monitorul Oficial, urmând să producă imediat efecte (spre deosebire de o lege).

"Desigur, şi această OUG va fi probabil declarată ca fiind neconstituţională întrucât CCR are o jurisprudenţă (cu care o mare parte a doctrinei de drept constituţional nu este de acord) prin care s-a statuat că drepturile pot fi restrânse doar prin legi. Sunt multe argumente juridice pentru care nu este o interpretare corectă, însă cel mai probabil, dacă va fi sesizată, va declara o astfel de ordonanţă ca fiind neconstituţională. Totuşi, până la sesizare, până la pronunţarea unei decizii şi până la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, ordonanţa ar produce efecte", explică Vlad Soare.

Cea de-a treia variantă ar fi ca preşedintele Iohannis să instituie o nouă stare de urgenţă. La fel cum s-a întâmplat deja în două rânduri, starea de urgenţă va trebui supusă aprobării în Parlament, în termen de cinci zile, însă şeful statului va avea, în această perioadă, posibilitatea de a lua anumite măsuri restrictive.

Rămâne de văzut la care dintre variante vor apela autorităţile şi, totodată, care va fi forma finală a proiectului de lege privind instituirea stării de alertă. Acesta a fost promovat luni de Guvern, iar marţi a suferit modificări majore în Senat. Până la finalul zilei, Camera Deputaţilor, în calitate de For decizional, trebuie să stabilească şi să voteze forma finală a documentului, ce va fi trimisă la promulgare preşedintelui ţării.