10 dec 2019 - Jurisprudenţa România

AUTORIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII - “Scopul preintampinarii practicii neunitare nu mai poate fi atins”

Prin Decizia 36/2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a luat in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Gorj - Sectia contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 2.335/318/2018, privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: "Prevederile art. 26 alin. (1) lit. a), raportate la dispozitiile art. 31, coroborate cu cele ale art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se pot interpreta in sensul ca pentru contraventiile constand in executarea totala, fara autorizatie de construire, a unei constructii ce cuprinde toate elementele structurale necesare pentru a fi considerata terminata, termenul de prescriptie a dreptului de a constata contraventiile si de a aplica amenzile prevazute la art. 26 din acelasi act normativ curge de la data la care autoritatea competenta a constatat comiterea faptei?"Judecatori:Corina-Alina Corbu - presedintele completuluiMarius Ionel Ionescu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscalLiliana Visan - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscalEmilia Claudia Visoiu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscalHoratiu Patrascu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscalDaniel Gheorghe Severin - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscalAdriana Florina Secreteanu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscalMaria Hrudei - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscalVirginia Filipescu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscalMinuta Inaltei Curti:

“Respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Tribunalul Gorj - Sectia contencios administrativ si fiscal in Dosarul nr. 2.335/318/2018, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: 'Prevederile art. 26 alin. (1) lit. a), raportate la dispozitiile art. 31, coroborate cu cele ale art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se pot interpreta in sensul ca pentru contraventiile constand in executarea totala, fara autorizatie de construire, a unei constructii ce cuprinde toate elementele structurale necesare pentru a fi considerata terminata, termenul de prescriptie a dreptului de a constata contraventiile si de a aplica amenzile prevazute la art. 26 din acelasi act normativ curge de la data la care autoritatea competenta a constatat comiterea faptei?'.     Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila”. Extras din decizia Inaltei Curti:“Noutatea unei chestiuni de drept poate fi generata nu numai de o reglementare nou-intrata in vigoare, ci si de una veche, cu conditia insa ca instanta sa fie chemata sa se pronunte asupra respectivei probleme de drept pentru prima data.Altfel spus, in determinarea caracterului noutatii este important de stabilit daca o instanta este investita sa se pronunte asupra unei probleme de drept pentru prima data sau daca chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instantelor si care, in decursul timpului, a generat o jurisprudenta continua in aceasta chestiune.Se constata ca nu este indeplinita conditia noutatii problemei de drept ce face obiectul prezentei proceduri, intrucat, pe de o parte, norma in discutie a fost introdusa in corpul Legii nr. 50/1991 in anul 2003, iar, pe de alta parte, din studierea raspunsurilor formulate de curtile de apel si a jurisprudentei anexate acestora rezulta faptul ca instantele s-au pronuntat asupra chestiunii de drept supuse analizei.Hotararile judecatoresti identificate ilustreaza existenta unei practici judiciare neunitare, dupa cum s-a evidentiat si in punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea. In cuprinsul capitolului VI - Jurisprudenta instantelor nationale in materie - sunt prezentate pe larg cele doua orientari ale instantelor de judecata in privinta problemei de drept ce face obiectul sesizarii, motiv pentru care se apreciaza ca nu se mai impune reluarea acestor aspecte.Conditia noutatii trebuie privita, in contextul reglementarii sale, ca unul dintre elementele de diferentiere intre cele doua mecanisme de unificare a practicii judiciare: daca recursul in interesul legii are menirea de a inlatura o practica neunitara deja intervenita in randul instantelor judecatoresti (control a posteriori), hotararea preliminara are scopul de a preintampina aparitia unei practici neunitare (control a priori).In legatura cu sesizarea analizata, practica judiciara neunitara identificata conduce la concluzia potrivit careia nu numai ca se poate utiliza mecanismul recursului in interesul legii, dar si ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu mai poate fi sesizata pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, deoarece scopul preintampinarii practicii neunitare nu mai poate fi atins. Aceasta in conditiile in care problema de drept care a generat practica neunitara nu mai este una noua, ci una care a creat divergenta in jurisprudenta.Mecanismul reglementat de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila nu poate fi, asadar, utilizat atat timp cat legiuitorul a limitat, prin conditiile restrictive de admisibilitate analizate, rolul unificator al institutiei juridice a hotararii prealabile numai in privinta chestiunilor de drept noi, de a caror lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective”. Decizia Inaltei Curti

Sursa : www.juri.ro