Eurodeputati ALDE, scrisoare catre Comisia Europeana si Parlamentul European despre efectul protocoalelor in justitie

Europarlamentarii ALDE, Norica Nicolai şi Renate Weber, au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, în care oferă detalii despre interferenţa şi efectele protocoalelor secrete asupra justiţiei din România.

Scrisoarea eurodeputatilor ALDE vine in contextul dezbaterii care va avea loc pe 3 octombrie in Parlamentul European pe marginea violentelor de la protestul care a avut loc pe 10 august in Piata Victoriei si este adresata cancelarului Sebastian Kurz Stimate, presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, prim-vicepresedintului CE, Frans Timmermans, presedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, liderilor grupurilor politice din Parlamentul European, membri ai Conferintei presedintilor, potrivit unui comunicat de presa publicat al ALDE.

"In legatura cu dezbaterea convenita de Conferinta Presedintilor cu privire la Romania, care va avea loc la 3 octombrie si in sprijinul scrisorii pe care am trimis-o alaturi de cererea noastra privind titlul dezbaterii ,,Impactul protocoalelor secrete asupra legii in Romania ,,, va rugam sa ne permiteti sa va oferim cateva informatii pe care le consideram utile", se arata in scrisoarea formulata de europarlamentarii ALDE; Norica Nicolai si Renate Weber, careia ii sunt atasate si trei dintre protocoalele incheiate de SRI cu institutii din sistemul juridic din Romania.

Eurodeputatii ALDE solicita liderilor europeni sa fie sprijinita propunerea ca la dezbaterea din 3 octombrie din Parlamentul European sa fie discutat adevaratele "amenintari la adresa statului de drept si sa acceptati titlul ,,Impactul protocoalelor secrete asupra statului de drept in Romania".

Nicolai si Weber amintesc despre dezbaterea din PE in anul 2017 privind statul de drept in Romania si despre ultimele trei luni ale acestui an in care opinia publica a aflat ca au existat peste 550 de protocoale incheiate in ultimii 10-15 ani, dintre care 350 au fost implementate, conform directorului SRI, Eduard Hellvig.

"In ultima sesiune plenara din 2017 a Parlamentului European, am avut o dezbatere privind statul de drept in Romania. Realizand faptul ca informatiile disponibile nu erau suficiente pentru a se ajunge la o concluzie bine fundamentata, plenul a decis sa trimita Romaniei o misiune de informare LIBE. Aceasta misiune nu a ajuns niciodata in Romania din motive neclare, desi ar trebui o cercetare atenta inainte de a trece la actiune. Intre timp, in ultimele luni, opinia publica romaneasca a fost socata dupa dezvaluirea accidentala a unui numar enorm de protocoale secrete incheiate intre Serviciul Roman de Informatii (SRI), pe de o parte, si multe alte institutii si agentii de stat. Mai mult de 550 de protocoale au fost incheiate in ultimii 10-15 ani, din care aproximativ 350 sunt inca implementate, potrivit directorului SRI", se arata in scrisoarea adresata oficialilor europeni.

Europarlamentarii ALDE fac o trecere in revista a protocoalelor incheiate de Serviciul Roman de Informatii cu Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General si Inalta Curte de Casatie si Justitiei, care au creat "o retea de acorduri secrete care a generat un sistem de justitie selectiva". Astfel, potrivit sursei citate, i-a fost permis Serviciului Roman de Informatii sa efectueze investigatii judiciare, care sunt interzise de Constitutia Romaniei.

"Cu toate acestea, cea mai tulburatoare dezvaluire se referea la protocoalele secrete din 2009 dintre Serviciul Roman de Informatii, pe de o parte, si Procurorul General, Curtea Suprema, Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte, care au permis o interferare flagranta a serviciilor secrete in activitatea justitiei. In 2016 a fost incheiat un nou protocol secret intre SRI si Procurorul General. De fapt vorbim despre o retea de acorduri secrete care a generat un sistem de justitie selectiva. In acest cadru, Serviciului Secret i s-a permis sa efectueze investigatii judiciare, interzise de Constitutie. In urma acestei cooperari ilegale, sute de mii de conversatii ale romanilor au fost inregistrate ilegal. Mai mult, ca si in celebrul si infamul proces Dreyfuss, sentintele au fost date pe baza dovezilor care nu au fost prezentate celor inculpati, care in cele din urma au fost condamnati fara a avea posibilitatea de a se apara in mod corespunzator", potrivit documentului ALDE.

Conform sursei mentionate, "nici o inregistrare audio sau video adusa ca proba de catre procuratura nu a putut fi verificata de experti neutri si obiectivi. In urma unor anchete neoficiale ale expertilor s-a descoperit ca aceste inregistrari au fost falsificate, iar expertii au fost hartuiti de procurorii anticoruptie. In mai multe cazuri, judecatorii au descoperit sute si sute de transcrieri false facute de agentii SRI, iar in prezent mai multi agenti SRI se afla sub anchete penale".

Renate Weber si Norica Nicolai au mai transmis conducerii Comisiei Europene si a Parlamentului European ca judecatorii si procurorii care au refuzat sa puna in aplicare ordinele primite de la SRI "au fost acuzati de infractiuni inventate si multi dintre ei au fost condamnati la inchisoare dupa procese nedrepte", iar conform datelor furnizate de Directia Nationala Anticoruptie (DNA), "63% dintre judecatorii romani si 60% dintre procurorii romani au fost supusi anchetelor penale in ultimii trei ani".

"Cu toate acestea, ar trebui sa stiti ca acei judecatori si procurori care au refuzat sa puna in aplicare ordinele primite de la serviciul secret sau de la unii procurori anti-coruptie (DNA) au fost acuzati de infractiuni inventate si multi dintre ei au fost condamnati la inchisoare dupa procese nedrepte. Potrivit datelor oficiale furnizate de Directia Nationala Anticoruptie (DNA), 63% dintre judecatorii romani si 60% dintre procurorii romani au fost supusi anchetelor penale in ultimii trei ani. Fara indoiala, scopul a numeroase investigatii a fost acela de a controla judecatorii si procurorii, de a-i face vulnerabili la presiune pentru a face ceea ce li s-a ordonat. Independenta procurorilor si a judecatorilor a fost afectata tocmai de agentii Serviciului Roman de Informatii si de colegii lor din DNA", explica sursa citata.

Europarlamentarii ALDE amintesc de cazul judecatorului Stan Mustata "care a decis sa vorbeasca, a murit brusc cu cateva luni in urma, in conditii foarte suspecte, in timp ce se afla la inchisoare".

Nicolai si Weber explica faptul ca in cele trei protocoale secrete apareau decizii ale CSAT si necesitatea combaterii coruptiei care era considerata un pericol la adresa sigurantei nationale, astfel majoritatea mandatelor de interceptare au fost eliberate in baza Legii securitatii nationale.

"In cele trei protocoale pe care le atasam la aceasta scrisoare, veti vedea referiri la protectia securitatii nationale. Dar, va rugam sa fiti constienti de faptul ca acestea nu au fost implementate in legatura cu terorismul sau ceva similar. In Romania, conform unei decizii a Consiliului Superior pentru Apararea Tarii, un organism fara caracter legislativ sub coordonarea presedintelui, coruptia a fost considerata o amenintare la adresa securitatii nationale. De aceea, aceste protocoale au fost aplicate in cazuri individuale legate de coruptie. Aceasta este explicatia pentru care in Romania numarul mandatelor eliberate pentru ,,interceptarea comunicatiilor" (in majoritatea cazurilor de telefonie), bazat pe legea securitatii nationale, a fost mai mare decat oriunde in UE: 2009 - 3011; 2010 - 3183; 2011 - 3805; 2012 - 3602; 2013 - 3791; 2014 - 2692; 2015 - 2740; 2016 - 3660; 2017 - 2661; 1 ianuarie - 31 mai 2018 - 960", precizeaza documentul trimis oficialilor europeni.

Sursa citata mentioneaza si ca, in toti acesti ani, "din cele aproape 30.000 de cereri, majoritatea lor provenind de la Departamentul National Anticoruptie, doar trei au fost respinse!".

De asemenea, documentul vorbeste si despre durata mandatelor de interceptare si prelungirea acestora, amintind si de comisia de control SRI care a anuntat ca circa 6 milioane de persoane au fost supuse supravegherii, inclusiv in anul 2012 cat tot Guvernul si peste 100 de parlamentari au fost interceptati.

"Durata acestor mandate a fost initial de sase luni, insa cele mai multe dintre ele au fost prelungite ulterior pentru inca trei luni de fiecare data, fara a se raporta la numarul maxim de solicitari de prelungire. Actualul presedinte al Comisiei parlamentare pentru controlulul Serviciului de Informatii a spus ca, potrivit unor date pe care le-au primit, aproximativ 6 milioane de persoane au fost supuse supravegherii, inclusiv, de exemplu, in anul 2012, intregul Guvern si peste 100 de membri ai Parlamentului . Dupa cum puteti vedea din protocoale, procurorii au fost obligati sa raporteze Serviciului de Informatii la fiecare doua luni ceea ce au obtinut in investigatiile lor", completeaza scrisoarea eurodeputatilor ALDE.

In concluzie, Nicolai si Weber sustin ca, in acest context delegatiile romane din cadrul ALDE considera ca o dezbatere privind statul de drept trebuie sa ridice si sa evalueze in mod special aceste situatii, "pentru a va asigura ca nu se vor mai intampla in Romania sau in niciun alt stat membru".

Parlamentul European va avea o dezbatere, in plenul din 3 octombrie, asupra protestelor violente din 10 august, la care este invitat si premierul Viorica Dancila. Decizia organizarii acestei dezbateri a fost luata in unanimitate de Conferinta Presedintilor PE, formata din liderii grupurilor politice si presedintele PE.Dancila a anuntat, pe 7 septembrie, ca are toata deschiderea de a merge si in Parlamentul European, daca va fi invitata la dezbaterea pe marginea protestelor din 10 august.

Europarlamentarul PNL Marian Jean-Marinescu a declarat ca protestele violente din 10 august si protocoalele dintre SRI si organele judiciare vor fi discutate in Comisia pentru libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European. Potrivit site-ului PE, urmatoarea sedinta ordinara a comisiei LIBE va avea loc pe 27 septembrie, la Bruxelles, de la ora 09.00.

De asemenea, europarlamentarul PNL Siegfried Muresan a anuntat ca Parlamentul European va adopta o rezolutie despre situatia protestelor din 10 august din Romania in cea de-a doua sesiune plenara din luna octombrie.

Premierul Viorica Dancila s-a intalnit pe 18 septembrie, la Aeroportul Baneasa, cu presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dupa ce in ziua precedenta cei doi oficiali au ratat intrevederea. Intrevederea cu presedintele Comisiei Europene, a avut loc inainte ca acesta sa paraseasca Romania, dupa ce a fost prezent la Summit-ul Initiativei celor Trei Mari. Ulterior, Guvernul a anuntat ca cei doi oficiali au avut o discutie cordiala, al carei subiect central a fost pregatirea viitoarei Presedintii romane a Consiliului Uniunii Europene.

Sursa : www.mediafax.ro