Ameninţarea cu împiedicarea exercitării preşedinţiei Consiliului UE se poate dovedi a fi unul dintre cele mai eficiente instrumente prin care Bruxellesul poate determina membrii rebeli să se alinieze, scrie POLITICO.

Premierul Viktor Orban, cel mai longeviv lider actual al unei tari membre a Uniunii Europene, a transformat Ungaria intr-o "autocratie electorala" care nu mai poate fi considerata o "democratie functionala". Si totusi, Ungaria urmeaza sa preia presedintia rotativa a Consiliului UE in a doua jumatate a anului 2024.

Intrucat acest lucru ar putea conduce blocul in teritoriu necunoscut, simpla perspectiva a iminentei presedintii a Ungariei ridica o intrebare legitima, dar incomoda: Cum poate o tara membra a UE, cum ar fi Ungaria sau Polonia, care a fost gasita de mai multe ori in situatia de a incalca valorile fundamentale ale UE si careia i-au fost suspendate fondurile, sa prezideze in mod credibil una dintre principalele institutii ale UE?

Presedintia ii confera titularului sau puterea de a stabili agenda Consiliului UE, prezidand practic toate reuniunile care au loc intre cei 27 de ministri ai UE si reprezentand Consiliul in relatiile cu celelalte institutii. Se asteapta ca orice guvern care detine presedintia sa actioneze ca un "broker onest" pentru cele 27 de tari membre.

Astfel, se pune intrebarea cum un guvern care face obiectul procedurii articolului 7 pentru nerespectarea sistematica a valorilor fundamentale ale UE si ale carui fonduri UE sunt suspendate ar putea prezida reuniunile Consiliului menite sa abordeze aceleasi probleme. In plus, sprijinul mai putin direct al Budapestei pentru Ucraina ridica si mai mult miza pentru intregul bloc comunitar

Posibilitatea de a suspenda presedintia rotativa a unei tari membre este un lucru care a ramas multa vreme limitat la speculatii academice. Cu toate acestea, avand in vedere ca Parlamentul European le cere acum liderilor UE sa blocheze presedintia Ungariei cu o larga majoritate, astazi pare mai probabila ca niciodata.

In acest scop, exista deja mai multe optiuni pentru a modifica presedintia rotativa viitoare a unei tari membre.

Una dintre optiuni este ca, printr-un vot cu majoritate calificata, toate tarile membre ale UE sa modifice ordinea natiunilor care urmeaza sa detina presedintia. Acest lucru ar putea impinge dreptul Ungariei de a detine presedintia pana la o data nedeterminata, pana cand aceasta va reveni in cadrul normelor obligatorii ale UE.

O cale alternativa ar putea fi ca cele doua guverne care detin urmatoarele doua presedintii inaintea Ungariei, Belgia si Spania in cadrul asa-numitului sistem trio, sa isi modifice aranjamentele interne si sa modifice agenda presedintiei ungare. Ca urmare, toate reuniunile Consiliului care implica statul de drept (cum ar fi articolul 7, suspendarea fondurilor UE, respectarea super-punctelor de referinta etc.) ar putea fi supervizate de alte guverne in schimb.

In cele din urma, o alta optiune ar putea implica o suspendare completa a presedintiei Ungariei, Belgia si Spania urmand sa preia fiecare jumatate din cele sase luni ale Ungariei, ceea ce ar duce la o rotatie de noua luni.

Avand in vedere ca presedintia Ungariei va incepe dupa urmatoarele alegeri pentru Parlamentul European, este putin probabil ca acest caz de amanare sau de suspendare sa dispara in curand, ci mai degraba sa capete si mai mult avant politic. Iar acest lucru este cu atat mai probabil daca luam in considerare faptul ca dupa Ungaria, urmeaza ca presedintia sa fie detinuta de Polonia, o alta tara membra rebela, a carei presedintie ar ridica multe dintre aceleasi probleme, desi nu atunci cand este vorba despre Ucraina.

Astfel, liderii UE din cadrul Consiliului trebuie sa raspunda acum la apelul Parlamentului "de a gasi o solutie adecvata cat mai curand posibil". Iar daca nu fac acest lucru, Parlamentul a amenintat ca va lua "masuri adecvate", cum ar fi boicotarea functionarii viitoarei presedintii a Ungariei, prin reducerea cooperarii la un nivel minim.

Intre timp, guvernele german, olandez si suedez si-au exprimat deja, in mod neasteptat, un anumit sprijin public pentru aceasta idee, ministrul german pentru Europa, Anna Luhrmann, declarand: "Am indoieli cu privire la masura in care Ungaria poate reusi sa detina o presedintie de succes". Acelasi lucru este valabil si pentru Belgia, Danemarca si Cipru, toate urmand sa imparta presedintia in acelasi an cu Ungaria sau Polonia, deoarece propriile lor reputatii sunt in joc, avand in vedere ca pot fi judecate ca fiind complici la primele presedintii rebele ale Consiliului din istoria blocului.