România a fost condamnată, din nou, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru încălcarea dreptului la viaţă şi lipsa unei investigaţii în cazul mai multor persoane participante la Revoluţie, împuşcate în timpul evenimentelor din decembrie 1989. România trebuie să achite fiecărui reclamant în parte suma de 15.000 de euro.

Continua deciziile de condamnare a Romaniei, de catre CEDO, prin care fosti revolutionari si rude ale acestora primesc despagubiri pentru modul de desfasurare a anchetei in cauza cunoscuta publicului drept "Dosarul Revolutiei".

Recent, Curtea a stabilit faptul ca in cauzele Morosanu v. Romaniei, Portasa v. Romania si Cirja v. Romania a existat o incalcare a art. 2 din Conventie, respectiv dreptul la viata, si a dispus obligarea Romaniei la plata sumei de 15.000 euro catre fiecare reclamant.

Practic, CEDO a constatat faptul ca reclamantii au fost privati de o investigatie efectiva asupra cazurilor lor, din moment ce urmarirea penala nu a fost efectuata intr-o perioada rezonabila, reclamantii nu au fost implicati in proceduri, iar publicul nu a fost tinut la curent cu progresele unui dosar de reala importanta.

In timpul Revolutiei din decembrie 1989, reclamantii sau rudele lor apropiate au fost ranite sau ucise prin impuscare in timp ce participau la demonstratiile care au dus la caderea regimului comunist.

Spre exemplu, Cristian Florinel Morosanu a suferit leziuni care au necesitat ingrijiri medicale cu o durata de un an si trei luni si care l-au lasat cu o infirmitate permanenta. Rudele celorlalti reclamanti au fost ucise prin impuscare in timpul acelorasi evenimente.

Reclamantii s-au plans despre faptul ca autoritatile interne nu au efectuat o ancheta eficienta intr-un termen rezonabil cu privire la evenimentele din decembrie 1989, in timpul carora reclamantii au fost raniti sau rudele apropiate ale acestora au fost ucise prin focuri de arma, fiind invocata incalcarea art. 2 al Conventiei - dreptul la viata.

Reclamantii din cele trei cazuri mentionate au fost reprezentanti in fata Curtii Europene de catre avocatul Sorin George Pasalica din Baroul Brasov.

,,Hotararea pronuntata de CEDO reprezinta un succes important si confirma principiile bine stabilite ale Curtii cu privire la obligatiile procedurale impuse de articolul 2 din Conventie. Astfel, in cazul in care utilizarea fortei, in special de catre agentii de stat, a dus la pierderea de vieti omenesti, era necesara o investigatie eficienta, cu o examinare amanuntita, impartiala si atenta a circumstantelor in care acestea s-au produs si care sa duca la identificarea si pedepsirea celor responsabili. In plus, un raspuns prompt al autoritatilor si o ancheta efectuata intr-un termen rezonabil erau esentiale pentru a mentine increderea publicului in aderarea lor la un stat de drept", ne-a explicat avocatul George Pasalica.

Sirul evenimentelor

In 1990, Parchetul Militar de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a deschis, din oficiu, investigatii privind retinerea ilegala, maltratarile si vatamarile suferite de reclamanti si alti participanti la evenimentele care au dus la caderea regimului comunist.

Intre 1991 si 2006, procurorii militari au decis, in celelalte seturi de proceduri privind reclamantii sau rudele acestora, fie sa nu deschida o ancheta, fie sa intrerupa procedura. Cu toate acestea, cazurile lor au fost examinate in cadrul anchetei penale principale, iar reclamantii au depus cereri civile.

La data de 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a inchis ancheta penala principala, constatand ca unele dintre plangeri erau prescrise, unele erau supuse unei amnistii, iar altele erau nefondate. De asemenea, a constatat ca unele dintre intamplari nu au putut fi clasificate drept infractiuni si unele au fost judecate. Decizia din data de 14 octombrie 2015 a fost ulterior anulata printr-o decizie din 5 aprilie 2016 a procurorului general, care a fost confirmata de Inalta Curte de Casatie si Justitie la 13 iunie 2016.

Pe 1 noiembrie 2016, Parchetul Militar a dispus deschiderea unei anchete penale in rem pentru infractiunea de crime impotriva umanitatii cu privire la aceleasi circumstante de fapt.

La data de 5 aprilie 2019, a dispus trimiterea in judecata a mai multor persoane (si anume, un fost presedinte roman, un fost prim-ministru roman si un fost comandant al fortelor aeriene romane) pentru crime impotriva umanitatii si a intrerupt ancheta in ceea ce priveste alte persoane, din diferite motive care impiedica continuarea procedurilor penale (si anume, unii dintre suspecti au murit sau unele dintre faptele care au fost cercetate nu au putut fi calificate drept infractiuni). In faza de camera preliminara Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat neregularitatea rechizitoriului si in prezent dosarul s-a intors la Parchetul Militar.