,,Este un alt mit pe care eu vreau sa-l demontez foarte simplu. Decizia 55 din 2020 a CCR spune ca sunt doua sisteme de administrare a probelor prin interceptari: sistemul Codului Penal si sistemul intemeiat prin Legea securitatii nationale. CCR spune ca in sistemul Codului Penal persoana interceptata are dreptul sa conteste proba, in sistemul bazat pe legea 51/1991 nu are aceasta posibilitate. CCR spune ca ar trebui sa existe o procedura de contestare a probelor in sistemul bazat pe Legea securitatii nationale, care sa fie inclusa in CPP. Cui foloseste aceasta procedura? Inculpatului, celui ascultat, invinuitului, persoanei suspecte. Procedura consolideaza dreptul la aparare si un proces echitabil. Eu am egalizat, din punct de vedere al garantiilor procesuale, drepturile cetatenilor si sunt pus la zid realmente ca introduc SRI in procesul penal. Ministerul Justitiei nu a intervenit decat prin reglementarea acelei proceduri, nimic altceva. Sunt de acord ca serviciile de informatii trebuie sa culeaga informatii, judecatorii sa judece, procurorii sa cerceteze. Noi am dat o garantie in plus celui care a fost inregistrat. Pe interceptarile pe siguranta nationala, trebuie indicat clar ca este vorba de pregatirea sau savarsirea unei infractiuni. Proiectul de lege a plecat din recomandarea MCV care spunea ca sunt zeci de decizii CCR care n-au fost introduse in Coduri. Daca sunt avocat care practica in penal si nu vreau sa-mi iau acel certificat ORNISS, imi asum ca liber profesionist ca imi restrang practica la cazuri in care nu exista informatii de interes national. Statele moderne traiesc in echilibru, nu exista un exces al cetateanului contra statului si nici invers. Nu este obiectul muncii mele legea informatiilor clasificate. Noi am avut un spatiu foarte strans de interventie dat de CCR. Daca se doreste un alt sistem cu privire la eliberarea certificatelor ORNISS, cineva sa faca o initiativa in acest domeniu in Parlament", a declarat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, in emisiunea OFF/OnThe Record, pe Aleph News, referindu-se la modificarea CPP prin care probele rezultate din MSN sa poata fi folosite in dosare de coruptie.

Cat despre noi sefi numiti ai Parchetelor - Marius Voineag (DNA), Alex Florenta (PG) si Alina Albu (DIICOT) - Catalin Predoiu spune ca asteapta din partea acestora o detasare de fenomenul politic, profesionalism si performanta:

,,Astept profesionalism de la sefii parchetelor. Toti trei sefi de parchete au respectul profesional al colegilor lor. Chiar si sefii CSM care au dat aviz negativ in cazul DIICOT au spus ca sefii parchetelor sunt valorosi. Astept sa ceara de la colegii lor echidistanta politica, impartialitate, o detasare de fenomenul politic. Astept innoiri cu privire la mijloacele tehnice de exprimare a acestor institutii. Astept recuperarea produselor din infractiuni, o mai buna folosire a resurselor umane. In trecut a existat o bogata cazuistica pe abuz in serviciu care s-a tradus in 20 de condamnari, avem si 625 de cauze in judecata, este un aspect care sa puna pe ganduri. Nu o sa dau instructiuni in ce directie sa o ia un parchet sau altul. Ca ministru, am posibilitatea legala sa fac recomandari, in trecut am facut recomandari cu privire la crima organizata, traficul de persoane si trafic de droguri. Ca ministru, astept de la sefii parchetelor performanta pe care au demonstrat-o ca procurori de caz".