27 iun 2020 - CSM

INTERVIU Nicoleta Tint, presedintele CSM: ,,Pensia de serviciu nu reprezinta un privilegiu. Discursurile unor politicieni - excesive si manipulatorii"

Nicoleta Tint, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a vorbit intr-un interviu pentru MEDIAFAX, despre eliberarea conditionata, pensiile magistratilor si legile justitiei.

Redam, mai jos, interviul cu Nicoleta Tint:

MEDIAFAX: Argumentele privind mentinerea sau eliminarea pensiilor de serviciu ale magistratilor le-am tot auzit. Cum percepeti aceasta tema recurenta? Se mai bucura magistratii de ceea ce am putea numi predictibilitatea carierei?

Nicoleta Tint: Dupa cum se cunoaste, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o pozitie ferma fata de toate propunerile legislative vizand eliminarea, in mod direct sau printr-un procedeu disimulat (cum este cazul supraimpozitarii), a pensiilor de serviciu ale magistratilor.

In masura in care ar fi adoptate si ar intra in vigoare, aceste demersuri, care au devenit frecvente in decursul ultimului an, ar incalca in mod evident principiul independentei judecatorilor si statutul constitutional al procurorilor si ar avea potentialul major de afectare a predictibilitatii firesti in ceea ce priveste reglementarea si exercitarea drepturilor prevazute de lege pentru judecatori si procurori.

Ceea ce se impune a fi subliniat in primul rand este faptul ca pensia de serviciu a magistratilor nu se doreste a fi un beneficiu personal al acestora, ci este justificata prin prisma specificului activitatii, care impune acestora obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite.

Pensia de serviciu a fost instituita pentru a incuraja stabilitatea in serviciu si formarea unei cariere in magistratura, deziderate firesti intr-un stat de drept care isi doreste sa promoveze o justitie independenta, realizata de magistrati bine pregatiti, in interesul justitiabilului. Interdictiile impuse magistratilor vizeaza orice activitate care le-ar putea aduce venituri suplimentare si care le-ar asigura posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le mentina dupa pensionare un nivel de viata apropiat de cel avut in timpul activitatii.

Tratamentul juridic diferit al magistratilor in ceea ce priveste sistemul de pensionare este justificat si de riscurile pe care le implica exercitarea profesiei, cu un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice si valorilor statului de drept.

,,Pensia de serviciu nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata"

Asadar, cred ca este esential sa fie inteles si de aceea trebuie reafirmat faptul ca pensia de serviciu nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special caruia trebuie sa i se supuna magistratii si care impune obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au. Aceste aspecte au fost precizate clar in jurisprudenta Curtii Constitutionale si retinute in numeroase reglementari internationale relevante vizand statutul magistratului si independenta justitiei, ca garantie a statului de drept.

In acelasi timp, trebuie mentionat ca situatia actuala - nefireasca din punctul meu de vedere - in care cuantumul net al pensiei este mai mare decat cel al salariului in plata nu este rezultatul vreunei actiuni a sistemului judiciar sau al modului de reglementare a pensiei de serviciu a magistratilor, ci consecinta inconsecventei legiuitorului, care, la momentul adoptarii solutiei legislative vizand trecerea contributiilor de asigurari sociale de la angajator la angajat, nu a prevazut o masura corelativa, care sa pastreze proportia anterioara dintre cuantumul net al pensiei de serviciu si cel al indemnizatiei lunare a judecatorilor si procurorilor.

In consecinta, in calitate de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, care este, potrivit Constitutiei, garantul independentei justitiei, imi exprim ingrijorarea fata de reiterarea acestui demers in Parlamentul Romaniei, de natura sa afecteze predictibilitatea carierei magistratilor. Consecintele directe ale acestei instabilitati legislative sunt deja vizibile, concretizandu-se inclusiv printr-un numar ridicat de cereri de pensionare care afecteaza nivelul resurselor umane in sistem. Intr-un sistem legislativ stabil si predictibil astfel de consecinte negative ar fi semnificativ diminuate, cu efectul mentinerii unui sistem judiciar consolidat, a calitatii activitatii judiciare, deziderate pe care statul are obligatia sa le urmareasca pentru a asigura justitia de care societatea are nevoie.

,,In mod deosebit in perioadele electorale, justitia a fost mereu un subiect de mare interes pentru clasa politica"

MEDIAFAX: Toate demersurile de modificare, intr-un fel sau altul, a pensiilor de serviciu ale magistratilor sunt declarate neconstitutionale. CSM a avut o pozitie transanta in decursul timpului, iar presedintele ICCJ a declarat ca se doreste tratarea justitiei ca o ramura a puterii de stat ,,de rang secundar". Simtiti ca politicul incearca, intr-un fel sau altul, sa ,,supuna" justitia prin aceste demersuri?

Nicoleta Tint: Prin prisma celor anterior aratate, exista o jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale a Romaniei, cat si a altor Curti Constitutionale din Europa prin care s-a statuat ca stabilitatea financiara a magistratilor reprezinta una dintre garantiile independentei justitiei.

Or, asigurarea securitatii financiare a magistratilor nu se limiteaza doar la mentinerea dispozitiilor legale care reglementeaza dreptul acestora la pensia de serviciu, ci presupune si obligatia statului de a nu diminua in mod disproportionat si nejustificat cuantumul acestui drept.

Din aceasta perspectiva, demersurile legislative mentionate la care ati facut referire sunt, cu adevarat, ingrijoratoare, in conditiile in care dispozitiile constitutionale care garanteaza independenta justitiei nu au caracter declarativ, ci constituie norme constitutionale obligatorii pentru Parlament, care are indatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzatoare de asigurare reala a independentei judecatorilor, fara de care nu se poate concepe existenta statului de drept, prevazuta prin art. 1 alin. (3) din Constitutie.

Din aceste principii deriva si obligatia de loialitate constitutionala, care impune colaborarea si respectul reciproc intre organele statului. In acest scop, Consiliul Superior al Magistraturii si-a manifestat intotdeauna disponibilitatea de a colabora cu legislativul in procedura de adoptare a actelor normative care au vizat autoritatea judecatoreasca.

In mod special in cazul propunerii legislative anterioare care a vizat eliminarea pensiilor de serviciu ale magistratilor sau impozitarea acestora, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis punctul sau de vedere Parlamentului, fiind invocate inclusiv vulnerabilitatile sub aspectul constitutionalitatii, a initiat intalniri institutionale cu reprezentanti ai celorlalte puteri, si-a manifestat deschiderea si disponibilitatea de a participa la dezbaterile care au avut loc in comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Cu toate acestea, trebuie observat faptul ca, in mod deosebit in perioadele electorale, justitia a fost mereu un subiect de mare interes pentru clasa politica, discursurile unor politicieni fiind adesea excesive si poate chiar manipulatorii. Consiliul Superior al Magistraturii a facut de mai multe ori apel la echilibru in discursul public al reprezentantilor clasei politice, dorinta noastra fiind aceea de a fi inteles si asumat faptul ca, inclusiv in astfel de perioade, principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, respectarea Constitutiei, suprematia acesteia si a legii trebuie sa ramana obligatorii pentru toate subiectele de drept, inclusiv pentru clasa politica.

In primul rand in calitate de judecator, dar si in calitate de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii si presedinte in functie in acest an, imi exprim convingerea ferma ca justitia nu poate fi niciodata supusa politicului, avand in vedere rolul acesteia in statul de drept, justitia neexistand altfel decat ca putere independenta de celelalte puteri ale statului, in scopul garantarii drepturilor cetatenilor.

CSM a cerut interzicerealiberarii conditionate in cazul anumitor categorii de infractiuni

MEDIAFAX: Judecatorii au fost in vizorul nostru si in privinta eliberarilor conditionate acordate condamnatilor pe viata. Este o linie fina aici, intre conduita unui magistrat si rationamentul lui. Sunt justificate criticile la adresa judecatorilor din dosar? Ar trebui ei verificati pentru modul in care decid?

Nicoleta Tint: Cadrul normativ care reglementeaza liberarea conditionata a facut obiectul preocuparii constante a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel incat acesta sa raspunda nevoilor societatii, din perspectiva drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, urmarindu-se identificarea unor mecanisme juridice eficiente in scopul garantarii securitatii fiecarei persoane, dar si respectarea jurisprudentei obligatorii a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Reamintesc demersul din anul 2016, cand, pornind de la cazuri concrete vizand continuitatea activitatii infractionale prin savarsirea unor noi fapte penale de catre persoanele care au beneficiat de institutia liberarii conditionate, Consiliul a sesizat Ministerul Justitiei cu propunerea de completare a Codului penal cu prevederi vizand posibilitatea interzicerii beneficiului liberarii conditionate prin hotararea definitiva de condamnare, in cazul anumitor categorii de infractiuni. Astfel, s-a apreciat ca in cazul savarsirii anumitor tipuri de infractiuni de o gravitate sporita, se impune reglementarea unor masuri menite sa duca la realizarea functiilor pedepsei - de constrangere, de exemplaritate, dar si functia sociala.

Ministerul Justitiei nu a fost, insa, de acord cu propunerile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, in actuala componenta, in cursul anului 2018, Consiliul Superior al Magistraturii, analizand un proiect de lege vizand modificarea Codului penal, nu a fost de acord cu propunerea de reducere a fractiilor de pedeapsa necesare pentru liberarea conditionata, si a semnalat necesitatea reglementarii exprese a unor criterii care trebuie avute in vedere de instanta la solutionarea propunerii sau cererii de liberare conditionata si care sa contribuie la obiectivarea conditiei prevazuta de art.99 lit.d Cod penal (,,instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate integra in societate").

Pe de alta parte, trebuie avuta in vedere si cealalta perspectiva - de-a lungul timpului, in spatiul public s-a criticat frecvent si faptul ca judecatorii nu acorda cu mare usurinta liberarea conditionata.

De altfel, si din analiza datelor statistice de la instantele judecatoresti se poate observa ca sunt mult mai multe cereri de liberare conditionata respinse, decat admise. Astfel, in anul 2019 au fost respinse 10.339 cereri de liberare conditionata si au fost admise 5.240 cereri. In perioada 1 ianuarie 2020 -23 aprilie 2020, au fost respinse 3.117 cereri de acest fel, fiind admise 1.419 cereri.

Din perspectiva aspectelor dezbatute in spatiul public referitoare la liberarea conditionata sau la alte aspecte rezultate din activitatea instantelor, vreau sa precizez preocuparea permanenta a Consiliului pentru gasirea unui just echilibru intre respectarea independentei judecatorilor si evaluarea practicii instantelor prin controale tematice pe diferite categorii de cauze. Mai mult, Sectia pentru judecatori a transmis Inspectiei Judiciare aspectele semnalate de mass-media.

In ceea ce priveste posibilitatea verificarii judecatorilor sub aspectul modului in care au decis in cauzele respective, trebuie mentionat ca nu este exclusa de plano cercetarea disciplinara judecatorilor sub aspectul abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege. Sub acest aspect, nu poate fi facuta insa o verificare a rationamentului judecatorului, care ar anula chiar ideea de justitie independenta, ci, potrivit legii, cercetarea disciplinara trebuie sa vizeze exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Din aceasta perspectiva, trebuie amintit ca Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii nu a ezitat sa aplice sanctiuni disciplinare atunci cand au fost intrunite toate conditiile raspunderii disciplinare prevazute de lege.

MEDIAFAX: In Parlament a fost votata legea care interzice ca cei condamnati pentru omor, viol, corupere sexuala a minorilor sau exploatarea cersetoriei sa mai ceara eliberarea conditionata. Ulterior, ICCJ a sesizat Curtea Constitutionala. Sustineti acest demers? Care este pozitia CSM fata de aceste modificari?

Nicoleta Tint: Asa cum am mentionat anterior, Consiliul Superior al Magistraturii a facut demersuri in scopul imbunatatirii cadrului normativ care reglementeaza regimul juridic al liberarii conditionate.

In ceea ce priveste propunerea legislativa finalizata prin adoptarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PLx 286/2018), nu a fost solicitat punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii.

In privinta criticilor de neconstitutionalitate extrinseca si intrinseca invocate de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie urmeaza a se pronunta Curtea Constitutionala.

Sub acest aspect, apreciem ca un demers legislativ pentru imbunatatirea cadrului normativ care reglementeaza regimul juridic al liberarii conditionate, pe care, asa cum am aratat, il sustinem de principiu, trebuie sa respecte toate dispozitiile Legii fundamentale.

Din aceasta perspectiva, Consiliul Superior al Magistraturii isi manifesta deschiderea de a colabora cu celelalte autoritati ale statului in vederea perfectionarii reglementarilor legale care stabilesc regimul juridic al liberarii conditionate.

,,Climatul in CSM este in continuare complicat, iar situatiile tensionate nu sunt putine"

MEDIAFAX: Desemnarea dumneavoastra ca presedinte a venit pe fondul unor disensiuni fara precedent intre membrii CSM. La jumatatea mandatului, puteti spune ca ati reusit sa readuceti consensul in interiorul CSM?

Nicoleta Tint: Sub acest aspect, de la inceputul anului, cand am preluat mandatul de presedinte, in exercitarea atributiilor specifice, am incercat permanent sa imbunatatesc comunicarea cu ceilalti membri, in scopul functionarii Consiliului, ca organism colegial, format din 19 membri, in care divergentele de opinii sunt inerente si de cele mai multe ori constructive.

Din pacate, climatul este in continuare complicat, iar situatiile tensionate nu sunt putine.

Eforturile presedintelui raman fara rezultat daca nu se intalnesc si cu disponibilitatea de colaborare a tuturor celor implicati. Nu pot sa nu remarc faptul ca sunt colegi, cred ca nu gresesc daca spun ca cei mai multi, care realmente si-au dorit sa ne armonizam cat mai bine si au si actionat in acest sens. In acelasi timp insa, cu o frecventa greu de inteles, anul acesta se manifesta anumite pozitii radicale, care mai degraba denota dorinta de a exprima o opinie diferita de cea a majoritatii decat existenta unei reale divergente de opinii. Dorinta mea si toate eforturile pe care le fac sunt in scopul de a fi in asentimentul tuturor membrilor, pentru realizarea prin consens a obiectivelor principale ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Fiind vorba de obiective comune, menirea Consiliului fiind garantarea independentei justitiei, imi doresc ca toti colegii mei, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, sa contribuie la acest demers.

Daca ne referim cel putin la Sectia pentru judecatori, se poate constata ca s-a conturat o majoritate mai consistenta si mai stabila. Respectand dreptul fiecarui membru la opinie, am insistat foarte mult ca, mai ales cu privire la problemele dificile cu care ne-am confruntat pe fondul pandemiei, solutiile Sectiei pentru judecatori sa fie intens analizate, dezbatute, astfel incat hotararile adoptate sa fie rezultatul unui consens, convinsa fiind de importanta unei astfel de abordari pentru colegii din instante.

Desigur, au ramas chestiuni fundamentale care ne despart ca viziune, dar, chiar si pe aceste aspecte, modul in care se deruleaza dezbaterile in Plen, sectii si comisii demonstreaza ca incercam sa ne convingem reciproc prin argumente, acceptand sau nu si opiniile celorlalti.

MEDIAFAX: Desfiintarea Sectiei Speciale este una din problemele actualei guvernari si motiv de disputa in CSM. Nu o sa va intreb care este pozitia dvs. pentru ca o vad in plen, si nici nu va intreb daca sectia este sau nu necesara. Insa dvs, ca judecator sau membru CSM, ati simtit vreodata ca ati putea fi vizata de o ancheta pentru convingerile pe care le aveti?

Nicoleta Tint: Motivele care au dus, din perspectiva legiuitorului, la infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, sunt de notorietate, fiind dezbatute pe larg in spatiul public.

Sub acest aspect, chestiuni obiective vizand existenta unor anchete impotriva magistratilor au fost retinute in Raportul Inspectiei Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 privind ,,Respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta Directiei Nationale Anticoruptie vizand magistrati sau in legatura cu acestea".

Analizand acest raport, prin Hotararea nr. 225/2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut ca practicile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecatori in modalitatile mentionate au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecinte directe in ceea ce priveste infaptuirea actului de justitie.

In acelasi timp, orice atitudine a judecatorului sau procurorului care iese din sfera legii este susceptibila de a face obiectul unei cercetari disciplinare sau penale. Important, din acest punct de vedere, este sa ne asiguram ca exista toate premisele ca aceste verificari care ii vizeaza pe magistrati sa fie desfasurate in stransa conformitate cu legea si fara a avea potentialul de afectare a independentei acestora.

Personal, in calitate de judecator, nu m-am gandit niciodata ca pentru modul in care am solutionat o cauza as putea fi vizata de o ancheta.

MEDIAFAX: CSM este, prin lege, garantul independentei justititie si legatura magistratilor cu celelalte puteri ale statului. Care este relatia Consiliului cu celelalte institutii, mai ales cand vine vorba de intarirea puterii judecatoresti? Dar relatia cu Ministerul Justitiei?

Nicoleta Tint: Relatiile Consiliului Superior al Magistraturii cu celelalte institutii, inclusiv cu Ministerul Justitiei, s-au desfasurat in limitele colaborarii institutionale.

In raporturile cu celelalte puteri ale statului, Consiliul Superior al Magistraturii a manifestat permanent deschidere si disponibilitate pentru dialog, nu doar atunci cand a fost vorba de drepturile magistratilor, ci si in demersurile de asigurare a unui cadru legislativ stabil, in interesul societatii.

In acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat, in principal prin intermediul Ministerului Justitiei, date fiind prerogativele acestuia in domeniul initiativei legislative, necesitatea unor modificari sau completari ale cadrului legislativ actual.

De asemenea, punctul de vedere sau avizul Consiliului a fost solicitat cu privire la numeroase proiecte de lege sau propuneri legislative care vizau activitatea autoritatii judecatoresti.

Totodata, Consiliul a participat in cadrul unor grupuri de lucru interinstitutionale si, in masura in care a fost invitat, la lucrarile comisiilor juridice ale celor doua Camere ale Parlamentului, atunci cand au fost dezbatute propuneri legislative de interes pentru justitie.

Pe de alta parte, am urmarit atent si am reactionat atunci cand prin activitatea lor, celelalte puteri au depasit cadrul constitutional de exercitare a atributiilor. Ca sa fiu mai explicita, reamintesc solicitarea pe care am adresat-o la data de 20.02.2020 Avocatului Poporului referitoare la sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.IV pct.26 din OUG nr.23/2020, prin care se reglementa o abatere disciplinara pentru judecatorii care solutioneaza cauze in materia achizitiilor publice.

Desi urmare acestei sesizari, CCR a declarat neconstitutional actul normativ mentionat, aceeasi abatere disciplinara a fost reluata intr-o propunere legislativa adoptata de Parlamentul Romaniei astfel incat, in sustinerea demersului initiat de Inalta Curte de Casatie si Justitie de sesizare a Curtii Constitutionale in vederea exercitarii controlului de neconstitutionalitate inainte de promulgare, Consiliul a transmis Curtii Constitutionale opinia sa juridica.

In fine, am apreciat ca este necesar ca Inspectia Judiciara sa verifice din perspectiva dispozitiilor art.30 din Legea nr.317/2004 (mai concret daca au afectat independenta Puterii judecatoresti) afirmatiile premierului din data de 24 iunie 2020 referitoare la o hotarare judecatoreasca a Curtii de Apel Bucuresti, personal transmitand o solicitare in acest sens Inspectiei Judiciare in data de 25.06.2020.

Desigur, nu pot sa ascund faptul ca mi-as dori ca, in viitor, in colaborarile interinstitutionale ale Consiliului principiul cooperarii loiale sa fie permanent respectat in esenta sa.

,,Nu se justifica demersurile legislative izolate cu privire la ,,Legile justitiei"

MEDIAFAX: Care este opinia dvs. in privinta readucerii in spatiul public a modificarii legilor justitiei, a codurilor penale?

Nicoleta Tint: In ceea ce priveste cele trei acte normative cunoscute sub denumirea de ,,Legile justitiei", si la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a fost initiata o analiza ampla a respectivelor reglementari, apreciindu-se ca este necesara o abordare unitara a tuturor aspectelor, cu consultarea si implicarea instantelor judecatoresti si a parchetelor.

Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat ca nu se justifica demersurile legislative izolate cu privire la ,,Legile justitiei", care vizau doar aspecte punctuale avute in vedere de initiatori, urmate de alte demersuri similare, prin care sa se realizeze si alte modificari sau/si completari ale textelor de lege.

Astfel, date fiind rolul si importanta pe care le au cele trei legi ale justitiei, este de dorit ca interventiile legislative asupra acestora sa fie realizate de o maniera coerenta si care sa asigure stabilitatea cadrului normativ, prin evitarea initierii unor demersuri legislative frecvente vizand modificarea acestor reglementari de o importanta deosebita, in acord cu normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Prin urmare, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-a initiat o procedura de centralizare a problemelor semnalate in practica cu privire la unele dispozitii ale celor trei legi ale justitiei, prin care se urmareste o analiza de ansamblu a legilor mentionate.

Acesta reprezinta, insa, un demers mai amplu, care necesita timp, fiind necesara o evaluare structurata, complexa si corelata a dispozitiilor legale, atat pentru a inlatura acele neclaritati sau necorelari semnalate in reglementarile in vigoare, cat si pentru a asigura solutii legislative coerente si stabile, care sa nu mai reclame alte interventii legislative imediate.

In ceea ce priveste codurile penale, atributii vizand initierea unor modificari ale acestora apartine Ministerului Justitiei, dar Consiliul Superior al Magistraturii isi manifesta disponibilitatea de a participa activ pentru implementarea deciziilor pronuntate de Curtea Constitutionala.

Evident, nu ne dorim ca modificarea sau reanalizarea legilor justitiei ori a codurilor penale sa devina subiect de campanie electorala; daca exista aceasta necesitate a modificarii unor acte normative, ea trebuie abordata cu maxima seriozitate si fundamentata exclusiv pe ideea de a avea legi clare si previzibile, nu pe argumente subiective. Aceasta intrucat buna functionare a justitiei impune cu necesitate existenta unui cadru normativ stabil.

MEDIAFAX: Care sunt, in prezent, conditiile din instante? Ce nemultumiri au magistratii?

Nicoleta Tint: In ceea ce priveste conditiile din instante, atat din punct de vedere al resurselor materiale, cat si al resurselor umane, nu s-au realizat progrese semnificative.

Sub aspectul infrastructurii nu au existat decat putine imbunatatiri, in situatii punctuale. Este de notorietate starea dezastruoasa in care se afla sediile unor instante si in privinta carora de ani de zile nu se gaseste o solutie, in ciuda demersurilor repetate adresate Ministerului Justitiei.

Din perspectiva resurselor umane se inregistreaza in continuare probleme serioase, atat cu privire la situatia magistratilor, cat si - mai ales as spune - a personalului auxiliar.

Ca o consecinta a modificarilor legislative, dar si a unor aspecte de neconstitutionalitate constatate de instanta de contencios constitutional, anul acesta nu s-au putut organiza concursurile de admitere la Institutul National al Magistraturii si in magistratura.

Situatia generata de pandemie a intarziat derularea examenului de capacitate, astfel incat in instante s-a simtit si mai acut lipsa judecatorilor definitivi.

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat si anterior necesitatea modificarii prevederilor vizand formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, iar o noua sesizare generata de Decizia Curtii Constitutionale nr.121/2020 a fost dispusa de Plen in sedinta din data de 25 iunie 2020.

Referitor la personalul auxiliar de specialitate, in mandatul actualului Consiliul Superior al Magistraturii, din pacate, nu a existat nicio suplimentare a posturilor respective pentru instantele judecatoresti, desi au existat sesizari transmise catre Ministerul Justitiei.

La data de 18 iunie 2020, a avut loc o intalnire intre reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justitiei si ministrul finantelor publice, in cadrul careia am explicat necesitatea unei interventii cat mai urgente in primul rand in scopul suplimentarii posturilor de personal auxiliar, dar si celelalte nevoi cronice, acute ale instantelor judecatoresti. Am remarcat deschiderea manifestata de reprezentantii puterii executive pentru solutionarea problemelor evidentiate, insa evident doar rezultatele concrete obtinute vor permite o concluzie.

Tot in scopul identificarii unor solutii referitoare la problema resurselor umane, la nivelul Consiliul Superior al Magistraturii au fost initiate proiecte cu fonduri europene prin care se urmareste optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar, printre altele, si printr-o alocare mai eficienta a resursei umane la nivelul personalului auxiliar al instantelor.

Referitor la nemultumirile magistratilor, exprimate atat cu ocazia consultarilor efectuate de Consiliu, cat si in cadrul unor intalniri organizate la nivelul instantelor, acestea vizeaza aceleasi aspecte referitoare la conditiile de munca, volumul de activitate raportat la complexitatea dosarelor, instabilitatea accentuata a cadrului legislativ, la care se adauga incertitudinea cu privire la cariera (pensii).

As vrea sa subliniez insa ca, dincolo de aceste nemultumiri, magistratii, ca parte integranta a societatii, au inteles dificultatile generate de contextul epidemiologic actual si fac eforturi pentru a veni in sprijinul nevoilor justitiabililor, legate de infaptuirea actului de justitie in conditii de siguranta.

Folosesc acest prilej pentru a le multumi tuturor colegilor mei, precum si celorlalti participanti la infaptuirea actului de justitie si sa-i incurajez sa contribuie in continuare, cu si mai multa abnegatie, la indeplinirea misiunii fundamentale a justitiei, de protejare a drepturilor si libertatilor fundamentale.

Sursa : www.mediafax.ro