26 apr 2018 - Judecătorii

Inchisoarea de weekend si cea la domiciliu | Judecatorii ICCJ, in sesizarea CCR: Se creeaza incertitudini cu privire la natura juridica reala a masurilor | DOCUMENT

Judecătorii ÎCCJ arată, în adresa trimisă Curţii Constituţionale, că prevederile Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate creează incertitudini cu privire la natura juridică reală a măsurilor.

VEZI MAI JOS DOCUMENTUL

"Din perspectiva sistematizarii, a unificarii si a coordonarii legislatiei, dispozitiile Legii privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate reglementeaza veritabile masuri de individualizare judiciare a executarii pedepsei. Masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (...) reglementate in lege se integreaza, prin natura lor, in materia individualizarii pedepselor. Or, individualizarea pedepselor, inclusiv individualizarea judiciara a executarii pedepselor, formeaza obiect de reglementare al Partii generale a executarii pedepselor, formeaza obiect de reglementare al Partii generale a Codului Penal", se mentioneaza in sesizarea ICCJ.

Instanta suprema sustine ca reglementarea masurilor de individualizare judiciara a executarii pedepselor, intr-un cadru normativ distinct de Partea generala a Codului penal "este de natura a aduce atingere caracterului sistematizat, unitar si coerent al legislatiei penale, incalcand art. 1, alin (5) din Constitutie in componenta sa referitoare la calitatea legii".

"Adoptarea unui cadru normativ distinct de Partea generala a Codului penal, care sa includa veritabile masuri de individualizare judiciara a executarii pedepsei, precum si stabilirea competentei judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, (...) de a dispune aceste masuri afecteaza sistematizarea si coerenta legislatiei penale si creeaza incertitudini cu privire la natura juridica reala a masurilor, incompatibile cu art.1 alin. (5) din Constitutie in componenta sa referitoare la calitatea legii", arata magistratii.

Potrivit magistratilor, legea "nu reglementeaza criteriile pe baza carora judecatorul alege una dintre masurile alternative", "omisiunea includerii unor criterii precise pentru alegerea uneia dintre masurile alternative afectand caracterul previzibil al legii".

Instanta suprema critica si articolul care excepteaza de la aplicarea masurilor alternative de executare a pedepselor, precizand ca "referirea la infractiunile comise cu violenta ori profitand de starea de neputinta fizica sau psihica a victimei nu permite identificarea, in mod exact, a sferei infractiunilor exceptate de la aplicarea masurilor".

In ceea ce priveste persoanele aflate in stare de recidiva, magistratii instantei supreme sustin ca "in ipoteza in care nu exista o hotarare de condamnare, persoana respectiva va beneficia de masura alternativa, iar in situatia in care exista o astfel de hotarare, persoana este exclusa de la acest beneficiu, astfel incat se creeaza o diferenta de tratament juridic pentru persoanele aflate in situatii de fapt identice".

ICCJ mentioneaza ca articolul care reglementeaza continutul masurii de executare nu se face nicio referire la fractia din pedepasa care se executa in timpul saptamanii la domiciliu, fiind criticata si lipsa de reglementare a prestarii muncii in folosul comunitatii.

Institutia precizeaza ca dispozitiile legi aduc atingere autoritatii de lucru judecat a hotararilor definitive de condamnare.

"Prin continutul lor, dispozitiile legii consacra o solsutie legislativa de natura sa afecteze principiul securitatii raporturilor juridice, intrucat constituie premisa modificarii tuturor hotararilor judecatoresti de condamnare prin care se aplica pedepasa inchisorii de pana la 5 ani cu executare in regim de detentie, ulterior ramanerii definitive a acestora", explica ICCJ.

Instanta suprema mentioneaza ca prevederile legii sunt lipsite de claritate si previzibilitate.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a sesizat, joi, CCR in legatura cu aspecte de neconstitutionalitate ale Legii privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate.

Potrivit proiectului de act normativ, aceste pedepse ar urma sa poata fi executate fie la domiciliu, fie doar in zilele de sambata si duminica intr-un centru special infiintat, fie prin "echivalent zile munca in folosul comunitatii", fie in regim mixt, de "echivalent zile de munca in folosul comunitatii" si de zile de executare sambata si duminica intr-un centru special infiintat.

Masurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt masuri de natura judiciara, dispuse prin hotarare de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, constand in inlocuirea masurii executarii pedepsei principale cu inchisoarea in regim de detentie cu masura executarii acesteia la domiciliu, in libertate sau in regim special penitenciar.

Masurile alternative nu pot fi dispuse in cazul detinutilor care au savarsit abateri disciplinare. Masurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate nu se aplica pentru condamnarile privative de libertate: a) pentru savarsirea de catre condamnat a unei infractiuni cu violenta sau profitand de starea de neputinta fizica sau psihica a victimei, b) pentru infractiuni de coruptie prevazute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare sau pentru infractiunile prevazute la art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al Romaniei, c) persoanelor aflate in stare de recidiva.

by on Scribd

Sursa : www.mediafax.ro