22 iun 2018 - CSM

Presedintele Iohannis cere Parlamentului reexaminarea proiectului pentru modificarea Legii CSM

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului, vineri, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

"Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii vizeaza interventii legislative substantiale de natura sa afecteze functionarea Consiliului Superior al Magistraturii si rolul constitutional al acestuia, de garant al independentei justitiei, exercitarea mandatului de membru al acestei autoritati publice, precum si functionarea Inspectiei judiciare. Totodata, legea transmisa la promulgare cuprinde norme contradictorii, trimiteri la dispozitii inexistente in continutul Legii nr. 317/2004, dispozitii neclare si/sau necorelate intre ele si chiar paralelisme legislative, motiv pentru care se impune reexaminarea acesteia de catre Parlament", se arata in cererea presedintelui Klaus Iohannis trimisa Parlamentului.

Potrivit documentului citat, prin articolul I pct. 2 din legea supusa reexaminarii modifica alin. (1) si (2) ale art. 7 din Legea nr. 317/2004 se introduc doua noi conditii cu privire la eligibilitatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), si anume: o vechime de cel putin 7 ani in functia de judecator sau procuror definitiv, respectiv conditia ca acele persoane sa nu fi fost sanctionate disciplinar in ultimii 3 ani.

"Avand in vedere durata procedurilor disciplinare, in lipsa unei mentiuni privind sanctionarea disciplinara definitiva, norma este neclara intrucat un judecator sau un procuror care nu a fost sanctionat disciplinar definitiv nu va putea candida pentru a ocupa o functie de membru al CSM. Pentru ca legea nu distinge, este posibila interpretarea ca nu indeplineste aceasta conditie un judecator/procuror sanctionat disciplinar de catre Sectie (de judecatori/de procurori), dar care a facut un recurs asupra caruia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a pronuntat inca o hotarare definitiva. Pentru claritatea normei, apreciem ca este necesar ca legiuitorul sa mentioneze drept conditie pentru ocuparea functiei de membru CSM, sanctionarea disciplinara definitiva in ultimii 3 ani", se mai mentioneaza in solicitarea sefului statului.

De asemenea, Iohannis reclama si faptul ca, potrivit art. I pct. 32 (cu privire la art. 40 alin. (1) lit. b)-e), si h), precum si art. 40 alin. (2) lit. a)-f) si i), Sectiile CSM primesc o serie de atributii noi, ca urmare a modificarilor operate in legile de modificare si completare a Legii nr. 303/2004 si a Legii nr. 304/2004 si o serie de atributii in ceea ce priveste cariera magistratilor, atributii care, in prezent, apartin Plenului CSM.

"Astfel, Sectia pentru judecatori: numeste si revoca din functie presedintele, vicepresedintii si presedintii de Sectii ai ICCJ (art. 40 alin. (1) lit. b), propune Presedintelui Romaniei numirea si eliberarea din functie a judecatorilor (art. 40 alin. (1) lit. c), numeste judecatorii stagiari pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii (art. 40 alin. (1) lit. d), elibereaza din functie judecatorii stagiari (art. 40 alin. (1) lit. e), dispune promovarea judecatorilor (art. 40 alin. (1) lit. h). Sectia pentru procurori, la propunerea ministrului justitiei inainteaza Presedintelui Romaniei propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ, prim-adjunctului si adjunctului acestuia, procurorului sef al DNA, adjunctii acestuia, procurorului sef al DIICOT si adjunctii acestuia (art. 40 alin. (2) lit. a), numeste si revoca procurorii sefi de sectie ai Parchetului de pe langa ICCJ, DNA si DIICOT (art. 40 alin. (2) lit. c), propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din functie a procurorilor (art. 40 alin. (2) lit. d), numeste procurorii stagiari pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a INM (art. 40 alin. (2) lit. e), elibereaza din functie procurorii stagiari (art. 40 alin. (2) lit. f), dispune promovarea procurorilor (art. 40 alin. (2) lit. i). Conform art. 125 alin. (2) din Constitutie, ,,propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice". Totodata, potrivit art. 133 alin. (1) din Constitutie, ,,Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei", iar potrivit art. 134 din Legea fundamentala, ,,Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii. Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. (...) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei". De asemenea, conform art. 1 alin. (4) din Constitutie: ,,Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale". Nu in ultimul rand, Capitolul VI din Titlul III (Autoritatile publice) poarta denumirea de Autoritatea judecatoreasca si are trei sectiuni: Sectiunea 1 - Instantele judecatoresti, Sectiunea a 2-a - Ministerul Public si Sectiunea a 3-a - Consiliul Superior al Magistraturii", sustine Iohannis.

In document se mai precizeaza ca, asa cum a stabilit si Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, CSM este organism colegial si autoritate publica de rang constitutional (Decizia nr. 374/2016).

Potrivit cererii de reexaminare, in considerarea acestei calificari, Curtea Constitutionala a statuat ca mandatul constitutional de sase ani al membrilor CSM este unic, colectiv si aplicabil autoritatii constitutionale, iar nu fiecarui membru al sau, individual. In plus, Curtea Constitutionala a statuat ca CSM este si un organ reprezentativ: ,,Curtea constata ca membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii isi exercita atributiile constitutionale in baza unui mandat reprezentativ si nu a unui mandat imperativ, acesta din urma fiind incompatibil cu rolul si atributiile conferite de art. 133 si 134 coroborate cu art. 124 si 125 din Constitutie, dar si din perspectiva modalitatii in care se iau hotararile, atat de catre Plen, cat si de catre sectii in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (...). De asemenea, conform dispozitiilor constitutionale, Consiliul Superior al Magistraturii face parte din cadrul autoritatii judecatoresti. In acest context, autoritatii judecatoresti nu ii poate fi conferit un alt statut fata de organele reprezentative ale celorlalte puteri in stat".

Sursa : www.gandul.info